Pogonaru: Oamenii de afaceri vor toleranţă zero la neplata facturilor şi o legislaţie înăsprită. Fraude descoperite la plata cu cecuri fără acoperire

Mediul de afaceri cere o legislaţie care să nu mai permită toleranţa la neplata facturilor şi a datoriilor contractuale, măsură care ar putea creşte substanţial veniturile bugetare, a declarat Florin pogonaru, potrivit preşedintelui Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).

„Trebuie să discutăm de toleranţă zero la neplată, dacă nu se stabileşte o legislaţie în acest sens ne vom transforma într-o societate de buncăre, în care PIB-ul va creşte, însă nivelul de trai rămâne la un nivel scăzut. Dacă nu este toleranţă zero şi nu este clauză penală la neplata facturilor, nu vă aşteptaţi la niciun fel de creştere a veniturilor bugetare“, a declarat marţi Pogonaru la un seminar.

El a arătat că cea mai gravă problemă a oamenilor de afaceri după criza economică este neplata, pe lângă stoparea creditării de către bănci sau întârzierea la restituirea TVA de către stat.

„Spun că cineva trebuie să iasă cu o legislaţie draconică, dacă o factură este neplătită să se ia măsuri drastice! S-a mai făcut şi în alte ţări, ruşii au facut-o în urmă cu 15 ani şi le-au crescut încasările foarte mult“, a mai spus Pogonaru.

Afirmaţiile au fost făcute în contextul unei dezbateri despre cec ca instrument de plată şi problemele întâlnite în practică, respectiv înşelătorii cu cecuri fără acoperire.

La rândul său, ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a afirmat că este deschis propunerilor şi dialogului pe tema îmbunătăţirii legislaţiei privind cecurile ca instrumente de plată, sesizând nevoia reală a societăţii de asigurare a unei garanţii la plată.

Atât oamenii de afaceri, cât şi reprezentanţii băncilor şi ai mediului juridic consideră că cecul este un instrument util şi că trebuie păstrat în viitor, însă cu o reglementare mai strictă pentru a fi evitate cazurile de înşelătorie, plus o adaptare la tehnologiile moderne.

BNR: Băncile ar trebui aă aibă proceduri pentru înmânarea filelor de cec

„Este evident că economia românească este supraîndatorată, firmele româneşti sunt supraîndatorate pentru că altfel ar avea cu ce să plătească. Când dau un carnet de cec unui client al meu, ca bancă, mă uit în primul rând să văd ce activitate are. Păi dacă într-un an n-a rulat decât trei facturi, pentru ce să-i dau trei carnete?! Admitem că este o firmă cu cifră de afaceri mare, atunci fie îl limitez la plata fiecărei file de cec emise într-o lună, fie stabilesc de la început ca o parte din liniile de credit pe care i le acord să fie utilizată pentru plata cecurilor“, a afirmat Ruxandra Avram, şef serviciu în Direcţia Stabilitate Financiară BNR.

Ea consideră că băncile ar trebui să aibă propriile proceduri pentru înmânarea filelor de cec, să verifice mai întâi poziţia companiei respective în piaţă, solvabilitatea acesteia, dar şi să limiteze sumele în funcţie de caz, pentru a „nu mai exista tunuri“ în piaţă.

Cecul trebuie prezentat la plată în 15 zile de la data emiterii. Dacă a fost emis într-o ţară europeană şi trebuie plătit în România, termenul este de 30 de zile, iar pentru alte state emitente de 70 de zile.

Problemele cu care se confruntă băncile

Problemele cu care se confruntă băncile sunt necompletarea corespunzătoare a cecului, prezentarea la plată după expirarea termenului, utilizarea cecului ca garanţie, nu ca instrument de plată, şi a cecurilor postdatate, potrivit directorului executiv Corporate Transaction Banking în cadrul Bancpost, Ela Breazu.

Mai puteţi citi:

Percheziţii în Bucureşti la suspecţi de spălare de bani

Trei percheziţii au loc, marţi dimineaţă, în Bucureşti la locuinţele unor suspecţi de înşelăciune şi spălare de bani, care ar fi cumpărat materiale de construcţii prin firme-fantomă şi folosind cecuri fără acoperire.

FOTO VIDEO Tun de 1 milion de lei cu cecuri fără acoperire

Găselniţa aparţine a doi oameni de afaceri din Băile Herculane şi Tr. Severin. Zaharia Ghimboaşă din Herculane şi Cătălin Lance din Severin erau asociaţi la firma SC Big Boss Company SRL. Aceştia se dădeau drept angajaţi ai unor reprezentanţe şi cumpărau piese de maşini pe CEC-uri fără acoperire.