VIDEO Mihai Tănăsescu, la Adevărul Live: „N-am ieşit din criză. Oficial o ducem mai bine, dar avem încă multe de făcut, şomajul e problema numărul unu”
0
Mihai Tănăsescu, vicepreşedinte al Băncii Europene de Investiţii (BEI) şi fost reprezentant al României la FMI, este invitatul Adevărul Live din această dimineaţă, alături de jurnaliştii Adina Vlad şi Dan Marinescu,
Printre subiectele propuse spre dezbatere se numără criza mondială, lecţiile de învăţat din aceasta, dar şi ce mai este de făcut pentru revigorarea economiei.
Redăm mai jos principalele declaraţii ale economistului:
** A ieşit România din criza mondială? Răspunsul pe scurt este NU. Suntem însă la sfârşitul unei etape
** Oficial o ducem mai bine, dar mai avem multe de făcut
** În SUA asistăm la o revenire, se fac profituri chiar mai mari decât înainte
** Canalul uman de ieşire din criză, cel al încrederii, încă nu funcţionează cum ar trebui
** Ce trebuie făcut pentru a depăşi situaţia de acum? Sistemul bancar este esenţial
** Problemele IMM-urilor din zona euro sunt la fel de puternice şi în celelalte ţări membre din UE
** În America, statul a început să primească înapoi banii pe care i-a injectat în bănci şi economie la începutul crizei. Deciziile au fost luate rapid şi corect, ceea ce nu s-a întâmplat la nivel european, unde s-au tergiversat lucrurile
** În America e o atitudine mai voluntară, un alt fel de spirit. Decizia FED de acum câteva zile - nu cumpără în totalitate datoriile americanilor - a fost un avantaj pentru UE
** Şomajul din SUA: pătura cea mai vulnerabilă este cea a tinerilor, ca şi în Spania, Italia, Grecia - acest şomaj a explodat pentru că mulţi tineri au renunţat la şcoală şi s-au dus să muncească, pentru că angajările se făceau mai uşor. Acum, primii afectaţi au fost tinerii fărtă studii, care s-au dus la muncă fără să-şi continue studiile. Lecţia este că a investi pe termen mediu şi lung în educaţie va fi soluţia de ieşire
** În Europa, confuzia şi amânarea deciziilor politice au condus ca pieţele care alimentează piaţa cu bani să aibă o percepţie nu tocmai solidă
** Dna Merkel şi partidul său vor lua acest nou mandat, s-ar putea îndrepta spre o coaliţie mare, cu un partid social-democrat. Vor trece câteva săptămâni bune până să se constituie această coaliţie, iar această întârziere va da un semnal de incertitudine investitorilor
** În România avem o macrostabilitate puternică, deciziile sunt cele corecte şi astea ar putea să ferească România de percepţia de incertitudine
** Dar şi Germania are problemele sale structurale. Ei se bazează foarte mult pe export, şi de aceea sunt dependenţi de percepţia investitorilor
** România e o ţară solidă în contextul european: şi pe partea fiscală, şi pe partea de decizie
** La noi, creşterile trimestriale în jurul lui zero se vor perpetua, dar vom ajunge şi la 2%
** România n-a avut problemele cu care s-au confruntat ţările UE: la noi a fost doar o compresare a fluxurilor financiare, care a dus la tăieri masive ale cheltuielilor bugetare. Nu am avut şi nu avem o criză financiară, ci o restructurare a sistemului bancar
** BEI va acorda peste 100 mil. euro BRD-ului pentru finanţarea IMM-urilor
** Noi depindem foarte mult de investiţiile străine, depindem atât cât trebuie. Stopajul acestora a dus la restructurări chiar în rândul marilor restructurări, iar planurile lor de investiţii s-a oprit şi el. România va fi o piaţă foarte interesantă, mai ales pentru calitatea factorului uman
** Stabilitatea, predictibilitatea şi un mediu de afaceri mai prietenos va atrage investitorii. Facilităţile fiscale nu sunt preocuparea principală, cât stabilitatea
** Avem avantaje pentru că suntem o ţară bogată şi ca factor uman, dar şi bogată de la Dumnezeu
** Sectoarele cu valoare adăugată mare vor fi cele mai atractive, de exemplu educaţia; cercetarea-dezvoltarea, de asemenea, chiar dacă se vorbeşte foarte puţin despre rolul inovării. Să nu mai spunem doar "Produs în România", ci şi "Creat în România", zicea un om de afaceri român, şi mi-a plăcut foarte mult această recomandare
** România, prin resursele şi prin strategiile care probabil există, putem aduce valoare adăugată. Şi sectorul energetic în general, nu doar gazele de şist, va fi viitorul României
** Agriucultura, un alt segment foarte important, ar trebui să aducă în mod constant valoare economică. A plouat şi a fost cald când a vrut Dumnezeu, şi asta ne-a ajutat, dar trebuie să restructurăm lucrurile
** BEI pregăteşte un program important pentru agricultură în această toamnă, va lansat fi undeva prin noiembrie
** Potenţialul PIB este de +4% anual, iar noi va trebui să asigurăm creşteri la acest nivel, nu cu sinusoide de la +8% la -1%
** Gânhdurile şi munca oamenilor trebuie puse laolaltă şi create strategii multianuale, pentru că guvernele vin şi pleacă, iar noi avem nevoie de continuitate, de soliditate, dar şi de solidaritate
** Din păcate, nu avem o solidaritate. Sigur că există dezbateri cu păreri diferite, dar până la urmă proiectele trebuie realizate în comun, săp ne gândim ce este bun azi şi ce va fi mâine pentru noi
** România nu mai e în criză, va creşte, întrebarea este cât de mult va creşte - pentru a atinge potenţialul, trebuie să aplicăm o gândire comună asupra ce vrem să facem
** Un alt sistem mai bun decât capitalismul nu există. Criza a creat probleme chiar în inima sistemului bancar, care este esenţa capitalismului, dar un sistem mai bun nu există. Este o lecţie care trebuie învăţată, trebuie să corectăm problemele
** Scrisoarea cu FMI: noi nu avem nevoie de resursele finanţatorilor străini, suntem capabili să ne finanţăm singuri, problema parteneriatului cu FMI şi CE este mai mult o ancoră. Într-o lume turbulentă, ai nevoie să te aperi cu astfel de ancore, iar acestea sunt cele mai corecte. Cea mai performantă ţară din UE, Polonia, are o înţelegere tip ancoră cu FMI. Şi noi folosim aceste instituţii ca asigurare în cazurile de turbulenţe
** Acesta ar trebui să fie ultimul acord cu FMI, dar dacă lucrurile mai continuă ar fi recomandabil să mai avem un acord. Trebuie să ne consolidăm intern, să ţinem această ascendenţă în condiţii de macrostabilitate
** Pilonul II de pensii, venit ca alternativă acum 10 ani. Ţările care au avut acest exerciţiu mai devreme au contribuit foarte mult la bugetarea acestor fonduri. În Ungaria a fost o punere a întregului glob de pensii sub managemetul statului tăind fluxul financiar de la bugetul de stat către Pilonul II. În România, nu ar trebui să ne aşteptăm la aceste măsuri, sistemul funcţionează corect
** În cercurile financiare internaţionale nu se abordează problema Roşia Montană din România. O decizie trebuie luată, pentru că avem nevoie de stabilitate. Decizia trebuie să fie bine comunciată, pentru că de câte ori ai probleme de comunicare opiniile sunt împărţite
** Cum am reuşit să ţin deficitul la 1%? Niciodată nu trebuie să cheltuieşti mai mult decât ţi-e plapuma, chiar şi atunci când economia merge mai bine. În anii de boom, statul a cheltuit mai mult şi a ajuns la deficitele pe care a trebuit să fe finanţeze mai târziu
** Da, mi s-a propus la un moment dat, funcţia de prim-ministru. Dar vedeţi, un premier tehnocrat nu e o soluţie pe termen lung. Forţele politice îşi impun oamenii politici, pentru că premierul are nevoie de susaţinere în Parlament
** 2014, la Banca Naţională, este un final de mandat, dar nu trebuie să plece cineva ca să vină altcineva. Avem nevoie de stabilitate
** Relaţia mea cu PSD, cu oamenii din PSD, este bună şi corectă. Prin meseria pe care o am, ne mai întâlnim, avem tot felul de discuţii. Dar acum sunt autosuspendat din partid. Să mă întorc? E o întrebare foarte grea, voi avea peste 60 de ani când voi pleca de la BEI
** Am înţeles că se face o nouă lege a PPP (n.n.- parteneriat public-privat). Mâine vom semna un parteneriat BEI-România în care funcţionarii din ţara noastră vor fi instruiţi de Banca Europeană de Investiţii
** Viaţa politică este foarte stresantă, nu are acele bucurii ale vieţii obişnuite. Cred că generaţia 40-50 de ani este cea mai eficientă în politică
** Tipul de nemulţumire faţă de clasa politică este întâlnit în multe ţări. După atâtea corecţii, oamenii vor altceva, fără să definească acel altceva. Iar clasa politică trebuie să înveţe ceva din acest mesaj, este obligată să răspundă şi să încerce să repare neajunsurile semnalate de oameni
** Trecerea la euro, cred că este un lucru bun că în 2013 nu ne-am mai propus un nanumit an al aderării. Adsoptarea monedei euro înseamnă un cumul de factori, o pregătire de accepţie a populaţiei, o renunţare la suveranitatea monetară, e important să fim pregătiţi. Să-ţi pregăteşti populaţia, să fii convins de utilitatea aderării, să nu ai probleme de derapaj
** Când vom fi pregătiţi pentru aderarea la euro - probabil în 5-7 ani vom reuşi, important nu e anul, ci să fii pregătiţi. E nevoie de reforme pentru a reuşi, iar această amânare nu mi se pare a fi o amânare a pregătirii. Comunicarea este crucială pentru aşa ceva
** Leul greu, peste tot unde mă duc oamenii îmi vorbesc tot în lei vechi; trecerea la euro este un proces şi mai puternic
** Să fim fericiţi că România nu are încă moneda euro? Cred că da; politica monetară a jucat un rol de tampon, a făcut ca lucrurile să nu fie atât de drastice ca în zona euro.
** E nevoie de politici sectoriale, economice, educaţionale, monetare etc. prin care să poţi să aduci euro în ţară
** Ţinta 2015 a avut un rol de încurajare a clasei politice pentru a trece la reformele necesare aderării, dar a existat un decalaj de răspuns şi astfel s-a amânat aderarea
** BNR a făcut mai mulţi paşi spre aderarea la euro decât clasa politică
** Riscul de a ne întoarce în criză este mult mai mic decât înainte. Problema şomerilor este numărul 1, urmată de piaţa muncii şi de sistemul bancar.
Se încarcă comentariile...
