Legea achiziţiilor publice se schimbă radical şi introduce noi metode de atribuire. Ce noutăţi aduce proiectul

Metodele de atribuire a unui contract de achiziţie publică vor fi completate cu o nouă procedură, denumită "parteneriat pentru inovare", atunci când statul identifică necesitatea unui produs, serviciu sau lucrări inovatoare care nu pot fi satisfăcute prin achiziţionarea celor disponibile pe piaţă.

Noua procedură, conform primului draft al proiectului noii legi a achiziţiilor publice, consultat de Mediafax, va stabili obiective intermediare de derulare şi care va permite rezilierea contractului după fiecare fază de evaluare.

Cine poate intra într-un parteneriat pentru inovare

Documentul stabileşte că o autoritate contractantă poate decide să instituie parteneriatul pentru inovare cu unul sau mai mulţi parteneri care derulează separat activităţi de cercetare şi dezvoltare.

"Autoritatea contractantă aplică parteneriatul pentru inovare atunci când identifică necesitatea unui produs, a unui serviciu inovator sau a unor lucrări inovatoare care nu poate fi satisfăcută prin achiziţionarea produselor, serviciilor sau lucrărilor deja disponibile pe piaţă", se arată în proiect.

În documentaţia de atribuire, autoritatea contractantă va indica cerinţele minime pe care trebuie să le îndeplinească orice ofertă, informaţiile furnizate trebuind să fie suficient de precise pentru a permite firmelor să identifice natura şi sfera de aplicare a soluţiei necesare şi să decidă dacă să participe la procedură.

Numai firmele invitate, după evaluarea informaţiilor furnizate, pot participa la procedură, autoritatea contractantă având dreptul de a limita numărul de candidaţi care vor fi selectaţi pentru a depune oferte, cu condiţia să existe un număr suficient de candidaţi disponibili.

Parteneriatul va avea obiective intermediare care trebuie atinse de către parteneri, cu plăţi în tranşe, obiective pe baza cărora autoritatea contractantă poate hotărî, după fiecare fază, să înceteze parteneriatul pentru inovare sau, în cazul unui parteneriat încheiat cu mai mulţi parteneri, să reducă numărul de parteneri prin rezilierea anumitor contracte, cu condiţia ca în documentaţia de atribuire să fie menţionate posibilităţile respective, precum şi condiţiile în care poate face uz de ele.

Documentul va fi discutat interministerial înainte să fie finalizat şi înaintat Guvernului spre aprobare.

Excepţii... electorale

Excepţiile de la regulile de achiziţie publică vor fi păstrate la acordarea anumitor contracte de servicii, cum ar fi pentru cumpărarea-închirierea de terenuri şi clădiri, servicii audio-vizuale, dar vor fi aplicate şi pentru campanii electorale, servicii juridice, transport feroviar călători, metrou.

Proiectul menţine excepţiile de la aplicarea legii pentru atribuirea unui contract de servicii care are ca obiect cumpărarea sau închirierea, prin orice mijloace financiare, de terenuri, clădiri existente, alte bunuri imobile ori a drepturilor asupra acestora, cumpărarea, dezvoltarea, producţia sau coproducţia de materiale pentru programe destinate serviciilor media audiovizuale sau serviciilor media de radiodifuziune, atribuite de prestatorii de servicii media audiovizuale sau de radiodifuziune, precum şi în cazul contractelor pentru spaţiu de emisie sau furnizarea de programe atribuite prestatorilor de servicii media audiovizuale sau de radiodifuziune şi a serviciilor de arbitraj şi conciliere.

În acelaşi timp, însă, vor fi excepţii şi pentru oricare dintre serviciile juridice care presupun reprezentarea legală a unui client de către un avocat în cadrul unei proceduri de arbitraj sau de conciliere, precum şi în cadrul unor proceduri judiciare în faţa instanţelor sau autorităţilor publice, într-un stat membru, o ţară terţă sau în faţa unei instanţe internaţionale ori instituţii internaţionale, consilierea juridică oferită anticipat sau în vederea pregătirii oricăreia din aceste proceduri, în cazul în care există un indiciu tangibil şi o mare probabilitate ca respectiva cauză la care face referire consilierea să devină obiectul unor astfel de proceduri, cu condiţia ca respectiva consiliere să fie acordată de un jurist, precum şi pentru serviciile de certificare şi autentificare a documentelor care trebuie să fie furnizate de notari, serviciile juridice prestate de mandatari sau tutori desemnaţi ori alte servicii juridice ai căror furnizori sunt numiţi de o instanţă naţională sau sunt desemnaţi prin lege să execute sarcini specifice sub supravegherea acestor instanţe judecătoreşti şi alte servicii juridice care au legătură cu exercitarea autorităţii publice.

Noua definiţie a achiziţiei

În noua legislaţie, achiziţia publică va fi definită drept achiziţionarea, prin intermediul unui contract de achiziţie publică, de lucrări, de produse sau de servicii de către una sau mai multe autorităţi contractante de la unul sau mai mulţi operatori economici, "indiferent dacă lucrările, produsele sau serviciile sunt destinate sau nu unui scop public".

Scade termenul de aşteptare

Termenul obligatoriu de aşteptare între anunţ şi data limită de depunere a ofertelor pentru contractele publice va fi redus de la minimum 52 de zile în prezent la 35 de zile, perioadă care va putea fi limitată chiar la 15 zile, faţă de doar 36 de zile permise de actuala legislaţie.

Documentul stabileşte că, atunci când valoarea estimată a contractului este mai mare decât 591.918 lei (faţă de 130.000 euro în prezent) pentru produse ori servicii şi 22.908.118 lei (faţă de 5 milioane euro) pentru contractele de lucrări, perioada cuprinsă între data transmiterii anunţului de participare spre publicare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene şi data limită de depunere a ofertelor trebuie să fie de cel puţin 35 de zile.

De asemenea, dacă a fost publicat un anunţ de intenţie referitor la contractul de achiziţie publică ce urmează să fie atribuit, termenul va putea fi redus până la 15 zile, în situaţia în care anunţul de intenţie a inclus toate informaţiile necesare pentru anunţul de participare, "în măsura în care informaţiile respective erau disponibile în momentul publicării anunţului de intenţie", şi a fost trimis spre publicare cu o perioadă cuprinsă între 35 de zile şi 12 luni înainte de data trimiterii anunţului de participare.

În acelaşi timp, însă, dacă din motive de urgenţă, temeinic justificate, termenul de 35 zile nu poate fi respectat, autoritatea contractantă va putea stabili un termen care nu poate fi mai mic de 15 zile de la data la care a fost trimis anunţul de participare.

Mai mult, autoritatea contractantă va putea reduce cu 5 zile termenul pentru primirea ofertelor, în cazul în care acceptă ca ofertele să fie depuse prin mijloace electronice, şi cu până la 10 zile în cazul contractelor cu o valoare estimată mai mică decât 591.918 lei (pentru produse şi servicii) şi 22.908.118 lei (pentru lucrări).

Calitatea primează

Un contract de achiziţie publică va fi atribuit pe baza ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic, care va lua în calcul preţul, dar şi calitatea produsului/serviciului care urmează să fie cumpărat, statul având dreptul să nu comunice, în anumite condiţii, de ce a respins o ofertă.

Premierul Victor Ponta s-a referit de mai multe ori la problemele generate la licitaţii de actuala legislaţie a achziţiilor publice, inclusiv de obligaţia instituţiilor de stat de a cumpăra bunuri şi servicii raportându-se cu prioritate la criteriul preţului cel mai scăzut şi nu la calitate, iar Guvernul a încercat să modifice legea, existând însă obiecţii din partea Comisiei Europene.

Documentul elaborat acum stabileşte că, fără a afecta dispoziţiile legislative sau administrative privind preţul anumitor produse ori remunerarea anumitor servicii, autoritatea contractantă atribuie contractul de achiziţie publică pe baza ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic, identificată însă pe baza preţului sau a costului cu ajutorul unei abordări bazate pe rentabilitate, cum ar fi calcularea costurilor pe ciclu de viaţă, şi care poate include cel mai bun raport preţ-calitate evaluat pe baza unor factori care să includă aspecte calitative, de mediu şi/sau sociale.

Printre aceşti factori vor fi calitatea, inclusiv avantajele tehnice, caracteristicile estetice şi funcţionale, accesibilitatea, proiectarea pentru toţi utilizatorii, caracteristicile sociale, de mediu şi inovatoare şi comercializarea şi condiţiile acesteia, precum şi organizarea, calificarea şi experienţa personalului desemnat să execute contractul, în cazul în care calitatea personalului desemnat poate să aibă un impact semnificativ asupra nivelului de executare a contractului.

Vor putea fi luate în calcul şi serviciile post-vânzare, asistenţa tehnică şi condiţiile de livrare, precum data livrării, procesul de livrare şi termenul de livrare sau de execuţie.

Ordonatorul licitaţiei se va putea consulta cu un ofertant

Instituţia de stat care vrea să atribuie un contract de achiziţie publică va putea iniţia consultări ale pieţei pentru stabilirea caietului de sarcini, la care să participe experţi independenţi, dar şi firme care, ulterior, vor putea participa la licitaţia de atribuire a acelui contract.

În acest caz, autoritatea contractantă "trebuie să ia toate măsurile necesare" pentru a evita ca participarea respectivului ofertant să denatureze concurenţa, precum comunicarea şi către ceilalţi ofertanţi a informaţiilor primite de firma care a participat la elaborarea caietului de sarcini.

Instituţia de stat va anunţa intenţia de a organiza o astfel de consultare prin intermediul Sistemului Electronic de Achiziţii Publice (SEAP), în vederea pregătirii achiziţiei şi pentru a informa operatorii economici cu privire la necesităţile pe care intenţionează să şi le acopere şi cerinţele sale referitoare la acestea.