Isărescu: Inflaţia ar putea fi sub nivelul prognozat de BNR la finalul anului 2017

Banca Naţională a României (BNR) estimează că, la finalul acestui an, rata anuală a inflaţiei ar putea fi sub nivelul prognozat, de 2,1%, chiar dacă rata de creştere a preţurilor de consum va deveni din nou pozitivă în primul trimestru, a declarat vineri guvernatorul instituţiei, Mugur Isărescu, în briefingul de presă de după şedinţa de politică monetară.

"Cele mai recente evaluări reconfirmă perspectiva revenirii ratei anuale a inflaţiei în teritoriu pozitiv în primul trimestru al anului 2017, simultan cu reluarea creşterii ei, pe fondul epuizării impactului tranzitoriu al reducerii la 20% a cotei standard a TVA, al excedentului de cerere agregată şi creşterii costurilor salariale unitare. Palierul pe care rata anuală a inflaţiei este aşteptată să se poziţioneze este totuşi inferior celui evidenţiat în cea mai recentă prognoză pe termen mediu", a afirmat Isărescu. 

În ultima prognoză oficială, BNR estima că rata anuală a inflaţiei va fi de 2,1% la finalul acestui an, în interiorul intervalului ţintit de banca centrală, de 2,5% plus sau minus 1 punct procentual (1,5-3,5%). 

Consiliul de Administraţie al BNR a decis, în şedinţa de vineri, să menţină în continuare rata dobânzii de politică monetară la 1,75% pe an şi a păstrat ratele rezervelor minime obligatorii (RMO) pentru pasivele în valută la 10% şi pentru pasivele în lei la 8%, decizia fiind în linie cu aşteptările analiştilor. 

În comunicatul emis după şedinţa de politică monetară de vineri, BNR a reiterat "gestionarea adecvată" a lichidităţii din sistemul bancar.

Analiştii se aşteptau ca banca centrală să păstreze neschimbate instrumentele de politică monetară la prima şedinţă din acest an.

Ultima tăiere pe care a operat-o BNR a avut loc în 30 septembrie 2016, când a redus RMO în valută de la 12% la 10%.

Dobânda de politică monetară a fost diminuată ultima dată în luna mai 2015, cu 0,25 puncte, de la 2% la 1,75%. Tot atunci au fost reduse şi ratele RMO pentru pasivele în lei cu două puncte procentuale, de la 10% la 8%.

Banca centrală împrumută băncile care au nevoie de lichidităţi la dobânda-cheie de 1,75% pe an, prin licitaţii repo, iar coridorul simetric la care se situează dobânzile facilităţilor permanente este de +/-1,5%.

Astfel, băncile cu exces de lichidităţi primesc pentru depozitele ţinute la BNR o dobândă de 0,25% pe an, iar pentru finanţarea prin intermediul facilităţii de credit (credit Lombard), băncile plătesc Băncii Naţionale o dobândă de 3,25% pe an.