Ioana Petrescu vrea creştere economică de 5%, Isărescu îi taie avântul

România a reintrat în recesiune tehnică în cel de-al doilea trimestru al acestui an din cauza scăderii investiţiilor în infrastructură şi a anului agricol mai prost

Guvernul are ca ţintă un avans economic de 5-6% pe an pe termen mediu, însă guvernatorul Băncii Naţionale susţine că băncile scot bani din ţară, iar un proces dezordonat ar periclita situaţia, mai ales că acest lucru se întâmplă concomitent cu reducerea deficitului bugetar.

Ministrul Finanţelor, Ioana Petrescu, susţine că Guvernul şi-a propus ca ţintă de creştere economică de 5-6% pe an pe termen mediu, pentru a recupera decalajele faţă de alte state europene, în condiţiile în care România se află în recesiune tehnică, iar perspectivele de creştere în zona euro s-au diminuat. 

Petrescu a mai spus că Guvernul a luat şi o serie de decizii care vor creşte investiţiile, respectiv reducerea CAS, scăderea taxei pe construcţii speciale de la 1,5% la 1% din valoarea activului şi neimpozitarea profitului reinvestit.

În schimb, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, îi taie avântul şi spune că o creştere economică susţinută este îngreunată de faptul că băncile străine retrag bani din ţară, acestea trimiţând peste hotare 9 miliarde de euro de la declanşarea crizei, din care 3 miliarde de euro doar în anul 2013.

„Ţinta noastră este să avem o creştere economică pe termen mediu de 5%-6% în fiecare an. Avem nevoie de această creştere pentru a prinde din urmă restul Europei şi cred că, dacă continuăm cu acest tip de măsuri care încurajează mediul de afaceri, vom obţine acest obiectiv, prin menţinerea disciplinei fiscale“, a afirmat Petrescu, la un summit realizat la Bucureşti de către publicaţia „The Economist“.

Ea a arătat că România a realizat o consolidare fiscală a doua ca mărime după Grecia, începând din 2009, când deficitul structural era de peste 9% din PIB, iar în prezent a ajuns la 1,7%, rezultate obţinute prin menţinerea disciplinei fiscale.

Isărescu arată cu degetul spre bănci

Pe de altă parte, Isărescu a spus că una dintre cauzele care ar fi încetinit creşterea economică este şi faptul că băncile au retras din România 3 miliarde de euro numai în 2013. „Dacă peste ajustarea fiscală se suprapune un proces necontrolat de deleveraging, de retragere a capitalului străin, creşterea economică ar fi mult mai greu de realizat. De la începutul crizei au avut loc retrageri de 9 miliarde euro în cinci ani, iar circa o treime a avut loc într-un singur an, în 2013. De ce a încetinit creşterea economică trebuie să aibă în vedere şi această caracteristică, s-a suprapus şi pe un proces de ajustare fiscală destul de ambiţios“, a delcarat Isărescu.

Isărescu a mai afirmat că este puţin probabil că pe termen scurt să vedem o reluare a creditării, atât din punctul de vedere al ofertei, cât şi al cererii. „Calitatea este mai importantă decât cantitatea: băncile trebuie să aloce bani pentru investiţii productive, evitând să împovăreze clienţii cu costurile neperformantelor trecute“, a afirmat guvernatorul BNR.

El a completat că s-a ajuns la „un capăt al drumului“ în privinţa finanţării şi că subsidiarele locale ale băncilor se finanţează acum de pe piaţa internă, din cauza îngrijorărilor avute de autorităţile de reglementare, în special cele din Austria.

Astfel, creditarea în valută ar urma să se reducă. De altfel, oficialul a punctat că în România, creditul în valută a scăzut sub 60% şi estimează că va ajunge sub 50%.