Guvernul a anunţat în mod oficial că vrea aderarea la euro în 2019. Isărescu pune condiţii şi cere consens larg şi termene clare

Liviu Voinea, ministrul Bugetului, a anunţat oficial, la reuniunea consiliului ECOFIN, că Guvernul României a stabilit data de 1 ianuarie 2019 ca dată pentru aderarea la zona euro. În schimb, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, spune că fixarea unui obiectiv ambiţios ar putea avea efecte de mobilizare a ţării, dar presupune o bună înţelegere din partea politicienilor, stabilirea unor termene clare şi consens politic şi social.

Guvernul îşi justifică opţiunea pe baza progreselor realizate în privinţa convergenţei reale şi nominale, a evoluţiei reformelor structurale şi a perspectivelor solide de creştere economică.

„Cadrul macroeconomic din Programul de Convergenţă ia în considerare perspectivele mediului internaţional şi ale economiei europene din prognozele Comisiei Europene. De asemenea, scenariul macroeconomic propus pentru perioada 2014-2017 este convergent cu estimările CE despre evoluţia economiei româneşti. România realizează demersurile pentru participarea la Fondul Unic de Rezoluţie şi va întreprinde paşii necesari în vederea aderării la pilonii Uniunii Bancare. În paralel, progresele economice importante realizate pe parcursul anului 2013 şi estimările privind menţinerea acestei tendinţe şi în anii următori permit un orizont de timp mediu necesar îndeplinirii criteriilor de convergenţă nominală şi apropierea de convergenţa reală. În acest context, angajamentul Guvernului României de adoptare a monedei euro va deveni un obiectiv realizabil şi necesar la data de 1 ianuarie 2019“, se arată în noul program de convergenţă.

Eforturi mari, consens larg politic şi social

Isărescu cere, însă, politicienilor, constientizarea eforturilor care trebuie făcute. „Stabilirea obiectivului de intrare este o chestiune politică, nu depinde doar de BNR. Contribuim cu materiale, dar este o decizie politică. Părerea noastră este că trebuie să se facă cu un consens politic consistent (...) Personal nu am nimic împotriva ţintelor ambiţioase, dimpotrivă, dacă sunt în măsură să mobilizeze, nu să descurajeze o ţară, un popor, sunt binevenite“, a declarat azi Isărescu.

Şeful băncii centrale a evitat un răspuns tranşant, preferând să repete că un astfel de obiectiv presupune în primul rând un consens larg, în principal politic, dar şi social, inclusiv din partea cultelor religioase, la fel cum s-a întâmplat în 2000, când se negocia aderarea la UE.

„Despre 2018 - 2019 nu cred că este în afara de o anumită realitate, dar este bine, dacă ne ancorăm la acest obiectiv, să punem nişte termene intermediare, pentru că nu se va întâmpla aşa ... de la 1 ianuarie 2019 vine cineva cu bagheta şi zice gata, aţi intrat în zona euro. Sunt obiective poate chiar anuale (...) Are şi un simbolism al ei (ţinta 2018-2019 – adică aniversarea a 100 de ani de la Marea Unire, n.r.) şi nu sunt împotriva simbolismului“, a spus Isărescu.

Paralele cu aderarea la Uniunea Europeană

Isărescu a reamintit că a participat la discuţiile din 2000 pentru programul de aderare la UE şi mulţi decidenţi, deşi erau de acord, în principiu, cu asumarea lui se arătau suprinşi când aflau ce angajamente trebuia îndeplinite.

„Ooo, Ooo. Nu pot să vă descriu mai bine decât prin acest Ooo. Păi, dar n-am înţeles aşa. Păi, dar ce-aţi înţeles? Aici poate să însemne valuri, valuri, de dezbateri, de consensualizare reală, de înţelegere“, a mai spus guvernatorul BNR.

Criteriile de aderare

În luna februarie, Guvernul şi premierul Ponta au anunţat că România îndeplineşte în acest an toate criteriile de aderare la zona euro, precum inflaţia, rata dobânzii la obligaţiuni, stabilitatea cursului de schimb, deficit bugetar sub 3% din PIB şi datorie publică sub 60% din PIB. Pe de altă parte, convergenţa reală – adică nivelul de trai – este încă departe. În România convergenţa reală este în jur de 50%, iar ultimele state care au aderat la euro, precum Estonia sau Letonia, au un nivel al convergenţei reale de 70%. Pentru a ajunge la acest nivel, economia României trebuie să crească cu două puncte procentuale peste creşterea economică a zonei euro timp de zece ani.

Însuşi Isărescu declara recent că Bucureştiul poate să intre deja în zona euro, dar mai trebuie să intre şi "Las Fierbinţi", aluzie la faptul că în mediul rural ţara încă nu este pregătită din acest punct de vedere. Isărescu propune adoptarea euro în perioada 2021-2023, când nu există alegeri.

El se întreba atunci retoric dacă România va putea suporta echivalarea preţurilor la produse, arătând că într-un magazin din Franţa, spre exemplu, preţurile în euro sunt echivalente cu cele din România în lei, respectiv de peste patru ori mai mari, iar în unele state, preţurile la produsele de bază, precum pâinea, sunt chiar de şase-şapte ori mai ridicate.

Iniţial, programul de convergenţă nu avea dată

În aprilie 2013, premierul Victor Ponta spunea că 1 ianuarie 2019 este un termen realist pentru adoptarea monedei euro. În programul de convergenţă transmis însă tot atunci Comisiei Europene se arăta că angajamentul de adoptare a monedei euro este menţinut „pentru o dată la care va fi atins obiectivul privind îndeplinirea criteriului nominal şi real de convergenţă“.

Guvernul nu a adoptat încă, în acest an, programul de convergenţă care este aprobat anual şi trimis la Bruxelles.

Mai puteţi citi:

[<a href="//storify.com/phradamon666/aderare-euro" target="_blank">View the story "aderare euro" on Storify</a>]