Guvernul a adoptat OUG privind parteneriatul public-privat. Dăncilă: În administraţia publică locală s-au eliminat toate avizele ex-ante

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Guvernul a adoptat, în şedinţa de joi, OUG privind parteneriatul public-privat, premierul Viorica Dăncilă precizând că în administraţia publică locală s-au eliminat toate avizele ex-ante, astfel că pe baza hotărârilor CJ sau CL se poate trece direct la demararea procedurilor de contractare.

”Astăzi vom adopta OUG referitoare la parteneriatul public-privat, prin care vrem să eliminăm blocajele, dar şi să creştem capacitatea de investiţii în România. Nu a fost niciodată în România o lege a parteneriatului public-privat care să aibă succes. Este în primul rând vorba de o deblocare a legislaţiei, de o comprimare a termenelor de atribuire a contractelor pe baza unui studiu de fundamentare prin care se face selecţia partenerilor privaţi. De asemeni, în administraţia publică locală s-au eliminat toate avizele ex-ante, astfel încât pe baza hotărârilor luate în consiliul judeţean sau în consiliul local se poate trece direct la demararea procedurilor de contractare cu parteneriatul public-privat”, a precizat premierul.

Viorica Dăncilă a spus că, pe lângă construcţia de bunuri, va fi introdusă şi operarea de servicii, ceea ce este o premieră în România.

”În acelaşi timp, excludem normele de aplicare. Legea este clară, se poate aplica în mod direct. Totuşi, pentru o bună înţelegere e legii se va elibera un ghid de bune practici care nu este obligatoriu, dar care poate fi folosit ca şi un îndrumar. Se constituie un termen de un an de zile pentru crearea unui fond special de finanţare a contractelor parteneriatului public-privat la nivel naţional”, a menţionat Dăncilă.

Ce presupun noile reguli

Potrivit actului normativ, parteneriatul public-privat are ca obiect realizarea sau, după caz, reabilitarea şi/sau extinderea unui bun sau a unor bunuri care vor aparţine patrimoniului partenerului public.

De asemenea, ordonanţa reglementează posibilitatea de a se realiza în parteneriat public – privat şi proiecte care presupun exclusiv operarea unui serviciu public.

Printre elemente principale ale parteneriatului public-privat se află durata de cel puţin 5 ani a raporturilor contractuale, care să permită partenerului privat recuperarea investiţiei şi realizarea unui profit rezonabil, finanţarea proiectului, în principal din fonduri private şi, după caz, prin punerea în comun a fondurilor private cu fonduri publice sau distribuirea riscurilor între partenerul public şi partenerul privat, în funcţie de capacitatea fiecărei părţi contractante de a evalua, gestiona şi controla un anumit risc.

Cu scopul de a înlătura ambiguitatea juridică, a fost înlocuit în multe dispoziţii termenul de proiect de parteneriat public – privat cu cel de contract de parteneriat public – privat.

Finanţarea investiţiilor care se realizează în cadrul contractelor de parteneriat public-privat se poate asigura, după caz:

Ø integral, din resurse financiare asigurate de partenerul privat;

Ø din resurse financiare asigurate de partenerul privat, împreună cu partenerul public.

Cota de contribuţie a partenerului public la finanţarea realizării investiţiilor dintr-un contract de parteneriat public - privat reprezentată de resurse financiare de altă natură decât fonduri externe nerambursabile şi contribuţia naţională aferentă unor astfel de fonduri nu poate depăşi 25% din valoarea totală a investiţiei.

De asemenea, actul normativ prevede constituirea, în termen de 1 an, a unui Fond special de finanţare a contractelor de parteneriat public-privat care se încadrează în categoria proiectelor strategice. Acest Fond special va fi constituit din venituri publice provenind din resurse financiare fiscale şi nefiscale, inclusiv subvenţii, prevăzute de legea specială de înfiinţare a respectivului fond special. 

În scopul implementării contractului de parteneriat public-privat se înfiinţează şi funcţionează, conform Legii societăţilor nr.31/1990, o  societate de proiect.

Prin contractul de parteneriat public-privat, partenerul public va putea transmite sau constitui, în favoarea societăţii de proiect, dreptul de a colecta şi utiliza pentru derularea proiectului tarife de la utilizatorii bunului/bunurilor sau serviciului public ce formează obiectul contractului de parteneriat public-privat. Tipurile de tarife şi nivelul acestora se reglementează în condiţiile legii.

În vederea încheierii şi începerii executării obligaţiilor dintr-un contract de parteneriat public-privat este necesară parcurgerea mai multor etape:

Ø realizarea de către partenerul public a unui studiu de fundamentare;

Ø aprobarea studiului de fundamentare de către Guvern pentru proiectele administraţiei publice centrale sau, după caz, de către autorităţile deliberative, pentru proiecte ale administraţiei publice locale;

Ø parcurgerea procedurii de atribuire a contractului de parteneriat public-privat;

Ø aprobarea contractului de parteneriat public-privat rezultat în urma finalizării negocierilor şi iniţializat de către părţi de către Guvern pentru proiectele administraţiei publice centrale sau, după caz, de către autorităţile deliberative, pentru proiecte ale administraţiei publice locale;

Ø semnarea contractului de parteneriat public-privat;

Ø îndeplinirea tuturor condiţiilor suspensive prevăzute în contractul de parteneriat public-privat, inclusiv a închiderii financiare.

Investitorul privat desemnat câştigător al procedurii de atribuire care încheie un contract de parteneriat public-privat dobândeşte calitatea de partener privat.

Partenerul public are obligaţia de a transmite Institutului Naţional de Statistică, în termen de 30 zile de la semnare, o copie conformă cu originalul a contractului de parteneriat public-privat.

Guvernul poate decide prin hotărâre ca anumite proiecte pe care le consideră strategice să fie pregătite şi atribuite în numele partenerilor publici care urmează să le implementeze de către Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză.

Iniţiativa realizării unui proiect în regim de parteneriat public-privat aparţine partenerului public.

Durata contractului de parteneriat public-privat se stabileşte, în principal, în funcţie de perioada de amortizare a investiţiilor ce urmează să fie realizate de către societatea de proiect şi în funcţie de modalitatea de finanţare a acestor investiţii.

Stabilirea duratei se va face astfel încât:

Ø să se evite restricţionarea artificială a concurenţei;

Ø să se asigure un profit rezonabil pentru domeniul respectiv, ca urmare a exploatării bunului/bunurilor şi operării serviciului public ce formează obiectul proiectului;

Ø să se asigure un nivel rezonabil şi suportabil al preţurilor pentru serviciile ce formează obiectul proiectului, ce urmează să fie plătite de către beneficiarii serviciilor.

Contractul de parteneriat public-privat trebuie să prevadă bunurile sau categoriile de bunuri care, pe parcursul derulării contractului sau la încetarea acestuia, urmează să intre în proprietatea partenerului public, respectiv a societăţii de proiect inclusiv, după caz:

Ø bunurile realizate pe parcursul executării contractului ca urmare a realizării investiţiilor asumate de către partenerul privat sau societatea de proiect;

Ø bunurile pe care societatea de proiect trebuie să le transfere partenerului public la încetarea, din orice motiv, a contractului de parteneriat public-privat;

Ø bunurile pe care partenerul public are opţiunea de a le cumpăra la încetarea, din orice motiv, a contractului de parteneriat public-privat;

Ø bunurile care rămân în proprietatea societăţii de proiect la încetarea, din orice motiv, a contractului de parteneriat public-privat.

Partenerul public are dreptul să monitorizeze şi să controleze, pe toată perioada derulării contractului de parteneriat public-privat, modul în care partenerul privat şi/sau societatea de proiect îşi execută obligaţiile născute din contractul de parteneriat public-privat şi/sau din prevederile legale aplicabile.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite