Grecia. Niciun dezastru

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Mintile apocaliptice isi fac din nou datoria. Dezastru. Faliment. Haos. Ingrijorare. Colaps. Neputinta. Populism. Radicalism. Oameni buni, fiti pe pace. Nimic din toate acestea nu au o probabilitate ridicata de concretizare. Grecia nu va iesi din Zona Euro pentru ca asta nu convine nimanui. Exista solutii pentru redresarea Greciei in Zona Euro.

Se vorbeste de Restartarea Europei si bine se face. Politicile bazate exclusiv pe austeritate nu conduc la nimic bun. Punerea in prim plan a tintirii unor anumite cifre macro in dauna crearii de locuri de munca, reducerii somajului si in general, cresterii economice s-a dovedit a fi gresita si nu mai este o viziune sustinuta nici de cei ce o faceau initial. Am mai spus, ma autoplagiez, se va trece la consolidare fiscala (convergenta spre sustenabilitate fiscal bugetara la pachet cu masuri de stimulare a economiei reale, crearea de locuri de munca si reducerea polarizarii sociale). Grecia trebuie sa ia exemplul Romaniei adica sa se uite la tara care se afla pe locul doi in UE in ceea ce priveste duritatea ajustarii fiscale. Va invata ce inseamna un bun echilibru intre consolidare fiscala si sustenabilitate sociala, crestere economica record si mariri ale puterii de cumparare de circa 4% pe an.

Revenind, nu va exista iesirea Greciei din Zona Euro sau Uniunea Europeana dintr-un motiv simplu – costuri enorme atat pentru UE cat si pentru Grecia. Pentru UE pierderile pe care le-ar avea tarile/bancile ce au imprumutat Grecia ar fi foarte mari cauzand falimente bancare, posibile cresteri ale datoriilor publice pentru a salva sistemul financiar, masuri de austeritate s.a.m.d Externalitatile negative s-ar regasi la nivelul intregii Europe pe baza a doua efecte devastatoare – efectul de contagiune (i-am vazut cu totii puterea de la inceputul crizei incoace) si efectul de cauzalitate cumulativa – suprapunerea costurilor Grexit cu dezechilibrele interne la nivel European.

Costurile ar fi enorme si pentru Grecia. Nu ar mai primi fonduri europene structurale si de coeziune (nu sunt de lepadat cei aproape 5,5 miliarde euro care intra anual pe acest canal). Somajul ar creste mult peste rata de 28% actuala iar somajul in randul tinerilor ar exploda peste rata de aproape 60% de acum. Eventuala revenire la drahma ar incumba deprecierea puternic a a monedei, falimente bancare si ale companiilor private, fuga capitalurilor din Grecia, colaps financiar. Recesiunea adanca, un nou val de masuri de austeritate, lipsa accesului la imprumuturi. Instabilitate economica, haos social si politic (cand spun haos ma refer la termenul comun, nu la explicatia din teoria haosului – ordine in dezordine). Nimeni nu vrea asa ceva, nici macar Syriza.

Cred ca Grecia si Troica se vor putea intelege / sunt obligate sa coopereze asupra unui nou acord de finantare si pentru un calendar rezonabil de rambursare a datoriei, lasand totodata economia sa respire. In ciuda apocalipsei aratate de unii datoria Greciei de 175% din PIB (si nu 200% din PIB cum se vehiculeaza pe la noi) poate fi platita fara costuri care sa ingroape economia greaca. Cum? Continuarea creditarii la dobanzi infime si maturitati lungi (30-40 de ani) prin EFSF (Mecanismul European prin care se acorda Facilitatea pentru Stabilitate Financiara), marirea termenului de gratie la imprumuturile Greciei prin EFSF de la 10 ani cat a stabilit Eurogrupul in 2012 la 15 ani plus crestere economica, reforma sistemului de colectare si lupta cu deflatia in Grecia.

In plus nu inteleg de ce atatea discutii legate de serviciul apasator al datoriei Greciei. Pai acesta va scadea la 2% din PIB in 2015 (sigur cifra nu cuprinde scutirea de dobanda la platile catre EFSF si faptul ca dobanda datorata de Grecia pentru imprumuturile date de BCE este returnata Greciei daca aceasta isi indeplineste conditionalitatile din acordul cu creditorii internationali). Pai daca vaitam Grecia de ce sa nu fim ingrijorati mai degraba de Portugalia, Italia, Irlanda, Spania s.a.? Pai si Romania are un serviciu al datoriei anual de circa 1,6% din PIB, cu toate ca necesarul de finantare a scazut substantial in ultimii doi ani.

Se pot gasi si alte solutii. Plecand de la ipotezele unui nou acord de finantare si de la faptul ca Grecia are acum surplus bugetar primar (cheltuie mai putin decat veniturile bugetare, fara a lua in calcul platile de dobanzi), Tsipras poate negocia eliminarea spreadului de dobanda de 50 de puncte de baza ce se pune peste Euribor la imprumuturile bilaterale. Asta ar insemna circa 1 miliard de euro in plus pentru stimularea economiei prin cresteri de cheltuieli guvernamentale / reduceri de taxe.

S-ar putea negocia un Plan Juncker pentru tarile de coeziune (aceleasi tari care se califica pentru fondurile europene) pentru a stimuli investitiile in infrastructura, educatie, sanatate si pentru a facilita reconsolidarea sectorului IMM.

Asadar, sunt solutii. Sunt 100% convins ca, dand la o parte procentul de demagogie politica specifica campaniei, Grecia va ajunge la o intelegere corecta cu Troica si ca Grecia isi va reveni, beneficiind si de efortul comun al tarilor din Zona Euro si UE.

Un plus al victoriei Syriza este unul simbolic, cu impact in politicile publice viitoare la nivel european. Reintegrarea umanului in politicile macroeconomice nu strica nimanui. Uniunea Europeana trebuie sa revina la valorile care au stat la baza constituirii ei: munca, solidaritate, sustenabilitate.   

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite