Goana după aur, combătută de ONG-işti. Ecologiştii cer ministrului Mediului reevaluarea impactului de mediu pentru mina de la Certej
0
Mai multe organizaţii non-guvernamentale îi solicită, printr-o scrisoare deschisă, ministrului Mediului, Cristiana Paşca Palmer, reevaluarea impactului de mediu pentru proiectul minier aurifer de la Certej, judeţul Hunedoara.
Potrivit unui comunicat de presă transmis de Mining Watch România, din care fac parte mai multe organizaţii non-guvernamentale, membrii acesteia au transmis o scrisoare deschisă ministrului Mediului, Cristiana Paşca Palmer, în care îi solicită reevaluarea impactului de mediu pentru proiectul minier de la Certej.
„Reţeaua Mining Watch România, prin membrii săi, vă aduce la cunoştinţă situaţia de neconformitate a evaluării de mediu pentru proiectul minier din comuna Certej cu legislaţia relevantă, de origine comunitară şi vă solicită să acţionaţi pentru remedierea acestei situaţii, dispunând evaluarea impactului cumulat de mediu al tuturor proiectelor miniere deţinute de compania Eldorado Gold în aceeaşi zonă a Munţilor Apuseni, preconizate a funcţiona simultan“, se arată în comunicat.
Potrivit sursei citate, mina de aur de la Certej ar fi prima exploatare auriferă cu cianuri deschisă în România.
Proiectul minier de la Certej este deţinut de Eldorado Gold, prin subsidiara Deva Gold, şi se află în etapa de construcţie a minei. Amprenta proiectului este de 456,2 hectare, suprafaţă acoperită în prezent de păduri, pajişti, terenuri arabile şi zone rezidenţiale. O mare parte a proiectului este localizată în situl „Natura 2000 - ROSPA 0132 Munţii Metaliferi“, se mai arată în comunicatul citat.
Conform sursei citate, mina, cu o producţie anuală estimată la trei milioane de tone, prevede tăierea a 187 de hectare de păduri pentru a amplasa două cariere deschise şi două iazuri de decantare. Iazurile de decantare, având baraje din aroncamente de 169 metri şi, respectiv, de 70 metri înălţime, sunt „un motiv suplimentar de îngrijorare deoarece vor fi amplasate în imediata vecinătate a mai multor sate dens populate: Hondol, Bocşa Mică şi Certej“.
La rândul său, directorul Agenţiei de Mediu din Hunedoara, Georgeta Barabaş, a declarat pentru Mediafax că acordul de mediu pentru proiectul de la Certej a fost supus evaluării şi chiar instanţa s-a pronunţat în favoarea acestuia.
„Acordul de mediu a fost supus evaluarii de impact, evaluării adecvate şi a fost atacat în contencios administrativ de o asociere de ONG-uri, iar instanţa, Tribunalul Cluj, a decis să le respingă demersul. Potrivit articolului 20 din Legea Mediului, ONG-urile se pot constitui ca parte civilă în litigiile care au subiect protecţia mediului, ceea ce au şi făcut. Din punct de vedere legal nu mai există forme de atac. Deci, legal nu există temei sau demers juridic care să justifice acţiunea lor. Aş fi încântată de acţiunea lor dacă ar fi una sinceră“, a declarat Georgeta Barabaş, potrivit Mediafax.
Proiectul minier cu cianuri de la Certej a primit acordul de mediu nr. 8 din 5 iulie 2012, revizuit în 28 noiembrie 2013 de către Agenţia de Protecţie a Mediului Hunedoara.
Deva Gold s-a aflat în toamna lui 2012 în mijlocul unui scandal din cauza acordului de mediu primit pentru exploatarea de aur de la Certej.
În septembrie 2012, ministrul de atunci al Mediului şi Pădurilor, Rovana Plumb, a dispus prin ordin verificarea, în regim de urgenţă, a acordului de mediu pentru proiectul de la Certej, de către Garda Naţională de Mediu şi Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului.
Ministrul Mediului solicita conducerii Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului demiterea directorului executiv al Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului Timişoara, pentru că nu a informat autoritatea de mediu în legătură cu emiterea acordului de mediu pentru acest proiect, având în vedere că este vorba de un obiectiv de interes naţional şi internaţional.
Agenţia Regională de Mediu Timişoara anunţa, atunci, că a urmat toţi paşii înaintea emiterii acordului de mediu pentru proiectul minier de la Certej şi că legislaţia nu prevede informarea autorităţii de mediu în astfel de cazuri.
Ulterior, Agenţia pentru Protecţia Mediului a depus, la Tribunalul Bucureşti, cererea prin care a solicitat anularea acordului de mediu pentru proiectul minier de la Certej. În decembrie 2013, Tribunalul a luat act de faptul de Agenţia pentru Protecţia Mediului a renunţat la proces. În acest timp, compania a făcut exproprieri.
În octombrie 2014, SC Deva Gold SA a început organizarea de şantier pentru exploatarea minereurilor de aur şi argint de la Certej, iar în urma unor sesizări făcute de societatea civilă, comisarii Gărzii de Mediu Hunedoara au făcut un control, stabilind că societatea are autorizaţiile necesare în acest sens.
Reprezentanţii Gărzii Naţionale de Mediu susţineau atunci că Deva Gold SA, titularul proiectului “Exploatarea minereurilor auro-argentifere din perimetrul Certej, judeţul Hunedoara”, are un acord de mediu revizuit, emis de Agenţia pentru Protecţia Mediului Hunedoara, de care are nevoie pentru derularea proiectului.
În februarie 2015, Prefectura Hunedoara a atacat în instanţă autorizaţia de construire pentru organizarea de şantier a proiectului minier de la Certej după o sesizare a Inspectoratului de Stat în Construcţii, care a constatat că emiterea autorizaţiei de către Primăria Certej s-a făcut cu încălcarea prevederilor legale.
Eldorado a cumpărat European Goldfields cu 2,4 miliarde de dolari, preluând astfel şi 80% din acţiunile Deva Gold, care dezvoltă zăcământul aurifer de la Certej. Restul acţiunilor Deva Gold sunt deţinute de statul român, prin Minvest Deva.
Grupul canadian estima că mina de la Certej va produce anual 130.000 uncii de (4,043 tone) de aur, respectiv 660.000 uncii (20,52 tone) de argint. Argintul extras anual ar valora aproximativ 21 milioane de dolari la cotaţiile actuale.
Exploatarea este amplasată pe teritoriul comunei Certeju de Sus, în intravilanul şi extravilanul localităţii Bocşa Mare, la aproximativ 20 de kilometri de municipiul Deva.