VIDEO Florin Cîţu prezintă rectificarea bugetară: Economia se va contracta cu 1,9%. Deficitul urcă la 6,7%

Ministrul Finanţelor, Florin Cîţu, a prezentat miercuri proiectul de rectificare bugetară, care se bazează pe o contracţie economică de 1,9% din Produsul Intern Brut şi un deficit de 6,7% din PIB. El spune că nu va pune taxe noi în acest an.

Principalele declaraţii:

Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză estimează pentru anul 2020 că economia va avea o contracţie de -1,9% din Produsul Intern Brut, ceea ce înseamnă un deflator PIB de 4,1%. Înseamnă o creştere generalizată a preţurilor din economie. 

PIB nominal va fi de 1.008 miliarde lei, faţă de 1.012 miliarde lei cât am avut la bugetul iniţial. 

În aceste condiţi, deficitul creşte de la 40,5 miliarde lei la 72,5 miliarde lei, ceea ce înseamnă un deficit estimat pentru acest an la 6,7% din PIB.

Acestea sunt estimări pe care le facem în acest moment. Vom vedea cum va evolua economia în perioada următoare. 

Astfel, deficitul bugetului general consolidat se majorează pe cash cu suma de 31,9 miliarde lei.

Pe partea de venituri, criza a însemnat un şoc puternic. Estimăm că vom încasa mai puţin cu 23,2 miliarde lei din economia internă. După discuţiile cu Comisia Europeană estimăm că vom primi 3,8 miliarde lei venituri. Pe net, veniturile scad cu 19,4 miliarde lei. 

De unde scad veniturile? Vedem o scădere a impozitului pe profit cu 2,2 miliarde lei. La impozitul pe venit, estimăm scădere de 1,5 miliarde lei. La TVA estimăm încasare mai mică cu 5,5 miliarde lei, accize cu 2,6 miliarde lei mai mici, un minus de 3,8 miliarde lei la contribuţii de asigurări sociale.

Cheltuielile cresc cu 12,5 miliarde lei. La cheltuieli de personal avem plus de 576 milioane de lei, aici este inclusă plata stimulentului de risc în cuantum de 2.500 lei brut pe lună pentru medici şi personal medical implicaţi în tratamentul persoanelor infectate cu COVID-19. Cresc cheltuielile cu asistenţa socială cu 6,9 miliarde lei. Este vorba despre şomaj tehnic, concedii medicale. 

Se majorează cheltuielile la fondul de rezervă cu 3 miliarde lei. Până la următoarea rectificare, în cazul în care avem nevoie de resurse suplimentare, pentru şomaj tehnic, pentru sănătate, pentru autorităţile locale, putem să luăm aceşti bani din fondul de rezervă, să nu mai face o nouă rectificare.

La Ministerul Muncii se adaugă 8,1 miliarde lei. La Ministerul Sănătăţii se adaugă aproximativ 3,8 miliarde lei. Sunt cele două ministere care primesc cei mai mulţi bani, pentru a trece peste criza din sănătate şi pentru a menţine capacitatea de producţie din economie funcţională. 

Rectificarea susţine primul pachet de măsuri adoptate de Guvern pentru susţinerea economiei. Al doilea pachet pentru repornirea economiei va apărea după perioada stării de urgenţă. Este un pachet semnificativ, la fel de important ca cel pe care l-am făcut în această perioadă. Acum vrem să vedem efectele acestor măsuri, în următoarele zile. Au început să se facă plăţi pentru şomaj tehnic. Vineri începe cel mai important proiect de susţinere a IMM-urilor din ultimii 30 de ani: IMM Invest. Sunt discuţii permanente cu sistemul financiar-bancar. Au început să fie amânate ratele. Există observaţii de la sistem, le răspundem. Ne asigurăm că românii care vor să îşi amâne ratele au o experienţă cât mai simplă din punct de vedere procedural.

Guvernul ia în calcul creşterea unor taxe până la finalul anului pentru firme sau populaţie?

În niciun caz nu vom creşte taxe în acest an. Lecţia principală a crizei din 2008-2009 a fost exact aceasta: nu creşti taxele şi dobânzile în perioadă de criză, pentru că ar însemna o frână majoră pentru economie. Din contră, injectăm lichiditate în sistem, plătim facturile pentru companii, rambursăm TVA anticipat. Mergem contrar acestei idei.

Ministerul Finantelor are în plan şi alte măsuri directe de ajutorare a populaţiei? În Germania chiriaşii nu pot fi daţi afară.

Prin plata şomajului tehnic presupunem că vrem să susţinem în continuare cetăţenii. Sunt mai multe discuţii care se referă la plata chiriilor, nu la Ministerul Finanţelor, dar deocamdată nu este nimic materializat.

Mai sunt bani de investiţii?

Sunt bani de investiţii, în rectificare nu a fost tăiat niciun ban de la niciun minister. Dimpotrivă, a fost suplimentat bugetul Ministerului Dezvoltării pentru plata proiectelor derulate prin PNDL cu un miliard lei.

Singura modalitate pentru a ne reveni sunt investiţiile, deci nu se umblă la investiţii.

Noi avem puterea să avem o revenire rapidă anul viitor, care în cel mai rău caz să anuleze scăderea de anul acesta, în cel mai bun caz să ieşim pe plus după aceşti doi ani. Depinde doar de noi să luăm măsurile corecte, să le implementăm cât mai rapid.

Al doilea pachet de măsuri va veni să susţină revenirea în V a economiei.

În aprilie, majoritatea companiilor mari care aveau bani în conturi şi puteau să plătească impozitele au început să plătească. Pe această cale le mulţumesc.