EY: Fiscul va deveni agresiv din nevoia de a colecta mai mulţi bani la buget. Riscurile fiscale în industria financiar-bancară sunt în creştere

Nevoia de a aduce sume suplimentare la bugetul de stat în 2021 va determina autorităţile fiscale să devină mai agresive decât până acum, consideră avocatul Alex Slujitoru, reprezentant al Casei de avocatură „Radu şi Asociaţii”.

În dialog cu reprezentanţii instituţiilor financiare din piaţa locală, în cadrul evenimentului Ghid de gestionare a riscurilor fiscale în industria financiară. Soluţii de îmbunătăţire a fluxurilor de numerar, EY România a identificat principalele probleme cu care se confruntă sectorul financiar-bancar şi ce soluţii există.   

• Nevoia de a aduce sume suplimentare la bugetul de stat în 2021 va determina autorităţile fiscale să devină mai agresive decât până acum

Alex Slujitoru, avocat, Litigii Fiscale, Radu şi Asociaţii: “În 2021, credem că nevoia de a aduce sume suplimentare la bugetul de stat va determina autorităţile fiscale să devină mai agresive decât până acum, ceea ce le predispune la neglijarea regulilor de procedură”.

”În contextul sancţiunilor recent introduse în Codul de procedură fiscală pentru o serie de abateri ale inspectorilor fiscali – ce merg până la constatarea nulităţii raportului de inspecţie fiscală şi a deciziei de impunere, spre exemplu, când acestea au fost emise într-o situaţie ce a condus şi la sesizarea organelor penale - un contribuabil bine informat şi vigilent pe parcursul desfăşurării controlului poate obţine rezultate neaşteptat de favorabile”, a mai semnalat Alex Slujitoru. 

• Noi obligaţii de raportare în 2021 privind tranzacţiile transfrontaliere, DAC 6 e un nou pas în direcţia transparenţei fiscale la nivel european

În privinţa modificărilor aduse de Codul fiscal la finalul anului trecut legislaţiei fiscale, Răzvan Ungureanu, Senior Manager, Departamentul de Impozite Directe, EY România, a punctat: ”Consolidarea fiscală în ceea ce priveşte impozitul pe profit, clarificarea tratamentului fiscal aplicabil IFRS 16 sau a tratamentului fiscal al cesiunilor de titluri de stat sunt doar câteva dintre principalele modificări. Nici începutul anului 2021 nu s-a lăsat mai prejos, aducând noi obligaţii de raportare în ceea ce priveşte tranzacţiile transfrontaliere, DAC 6, un nou pas în direcţia transparenţei fiscale la nivel european”.

• Ne aşteptăm ca autorităţile fiscale să ia măsuri prin schimbarea practicii în cadrul inspecţiilor fiscale în conformitate cu recomandările OCDE, ceea ce ar trebui să ducă la un mediu mai armonizat şi la mai puţine controverse în viitor

Georgiana Bizdrigheanu, Manager, Departamentul de Preţuri de Transfer, EY România: “Fie că vorbim despre acordarea de împrumuturi, implementarea unor structuri de tipul cash-pooling sau alte forme de suport financiar, finanţarea intra-grup este cea mai directă formă de obţinere a unui sprijin financiar pentru desfăşurarea activităţilor, atât de necesară în special în ultimul an pentru multe dintre companiile din România”.

”Raportul publicat de OCDE privind tranzacţiile financiare ar trebui să ajute atât contribuabilii, cât şi autorităţile fiscale să determine în mod unitar dacă a fost respectat principiul preţului de piaţă în tranzacţiile financiare. În mod normal, ne aşteptăm ca autorităţile fiscale să ia măsuri prin schimbarea practicii în cadrul inspecţiilor fiscale în conformitate cu recomandările OCDE, ceea ce ar trebui să ducă la un mediu mai armonizat şi la mai puţine controverse în viitor. Rămâne de văzut cât de realistă este această aşteptare prin prisma inspecţiilor viitoare efectuate de ANAF în zona preţurilor de transfer vizând tranzacţiile financiare”, a adăugat Georgiana Bizdrigheanu. 

• Prevederile privind scutirile de TVA la nivelul UE pentru serviciile financiare au rămas neschimbate din 1977 şi sunt dificil de aplicat în practică 

Prevederile referitoare la TVA şi problemele pe care le generează în piaţa serviciilor financiare au fost semnalate de Georgiana Iancu, partener EY şi Coordonatorul Departamentului de Taxe indirecte şi Florina Parîng, Senior Manager, EY România. ”Prevederile privind scutirile de TVA la nivelul UE pentru serviciile financiare au rămas neschimbate din 1977 şi vedem zilnic cât de dificil sunt de aplicat în practică. Dispoziţiile «învechite» din Directiva de TVA nu au ţinut ritmul cu evoluţiile economiei moderne şi, în mod evident, nu sunt adecvate unor tranzacţii financiare moderne, complexe şi dependente masiv de tehnologie. În fiecare an, vedem noi întrebări preliminare adresate CJUE, fie din cauza unor decizii anterioare ale Curţii care necesitau mai multă claritate şi perspective noi, fie pur şi simplu pentru că legislaţia de TVA nu acoperă speţele şi complexităţile inerente tranzacţiilor financiare”, a declarat Georgiana Iancu. 

”Cesiunile de creanţe, recuperările de costuri, operaţiunile în afara sferei de TVA prin prisma deducerii TVA, tranzacţiile mamă-sucursală şi impactul asupra proratei de deducere sunt doar câteva din laitmotivele întrebărilor preliminare la Curtea Europeană de Justiţie adresate în ultimii ani. Rolul jurisprudenţei europene în descâlcirea regulilor de TVA în sectorul serviciilor financiare a devenit esenţial în ultimii ani, însă rezultă deseori într-o aplicare restrictivă, inadecvată sau exagerat de complexă a scutirilor de TVA şi a regulilor privind deducerea acestei taxe”, a completat Florina  Parîng.

”Ca parte a iniţiativei de reformare a regimului de TVA pentru serviciile financiare şi de asigurare, Comisia Europeană a lansat procesul consultativ cu mediul de afaceri la începutul lunii februarie, termenul de răspuns fiind 31 mai 2021. Jucătorii din sectorul financiar-bancar şi asigurări au, aşadar, posibilitatea să contribuie activ în acest proces care acoperă elemente esenţiale pentru viitorul serviciilor financiare. Mă refer aici la eliminarea scutirilor de TVA, introducerea unei opţiuni de taxare, aplicabilitatea scutirii de cost sharing şi pentru serviciile financiare sau includerea unei rate fixe de deducere a TVA: caracter opţional sau obligatoriu”, a conchis partenerul coordonator al Departamentului de taxe indirecte, EY România, Georgiana Iancu.

• Procesul de management al schimbării vizavi de munca la distanţă poate părea simplu, dar dacă nu este coordonat într-un mod adecvat, structurat, poate duce la diminuarea eficienţei angajaţilor pe termen mediu şi lung

Deşi domeniul financiar ”a fost printre cele mai reticente”, ”telemunca este posibilă în această industrie”, a subliniat Corina Mîndoiu, Partener Asociat, Departamentul de Impozit pe Venit şi Contribuţii Sociale, EY România. ”Într-o perioadă foarte scurtă, activitatea remote a fost implementată la scară largă. Procesul de management al schimbării vizavi de munca la distanţă poate părea simplu, dar dacă nu este coordonat într-un mod adecvat, structurat, poate conduce la o diminuare a eficienţei angajaţilor pe termen mediu şi lung”, a mai spus Corina Mîndoiu. 

• Munca de la domiciliu, implementată de mulţi angajatori din martie 2020, a generat şi necesitatea adaptării pachetului salarial la noua realitate 

Geanina Ciorâţa, Senior Manager, Departamentul de Impozit pe venit şi contribuţii sociale, EY România, a explicat şi implicaţiile ce au derivat din telemuncă: “Ca urmare a muncii de la domiciliu, implementată de mulţi angajatori din martie 2020, a devenit necesară şi adaptarea pachetului salarial la noua realitate, astfel încât motivarea salarială, productivitatea angajaţilor şi competitivitatea pachetului salarial să nu aibă de suferit ca urmare a pandemiei. În plus, modificările legislative adoptate de la 1 ianuarie 2021 aduc o serie de noi beneficii neimpozabile, pentru unele din ele, însă, existând anumite semne de întrebare cu privire la procedura de acordare. Nu în ultimul rând, subiectul tichetelor cadou rămâne încă unul sensibil, chiar şi după cele mai recente modificări ale Codului Fiscal”. 

• FATCA & CRS sunt zone pe care autorităţile fiscale nu le-au verificat încă, dar care pot ridica probleme în practică din cauza lacunelor de documentare şi a procedurilor insuficient testate

Andra Caşu, Partener Asociat, Liderul Departamentului de Impozite Directe şi Coordonator taxe al industriei de servicii financiare, EY România: ”FATCA & CRS sunt zone pe care autorităţile fiscale nu le-au verificat încă, dar care pot ridica probleme în practică din cauza lacunelor de documentare şi a procedurilor insuficient testate de către instituţiile financiare. În plus, de anul acesta, au intrat în scenă şi raportările DAC 6, ceea ce poate însemna un nou centru de interes al autorităţilor fiscale, care, în ultimii ani, la aproape fiecare raport de verificare întocmit au stabilit obligaţii suplimentare”.

 ”Niciun contribuabil nu are o vizibilitate individuală suficientă asupra celor mai bune practici din industrie, a problemelor identificate în inspecţiile fiscale sau a riscurilor generate de comportamentul local care urmează în multe cazuri exclusiv instrucţiunile de grup. Există desigur şi tendinţe macroeconomice şi internaţionale care afectează evoluţia fiscalităţii în România, însă, dincolo de acestea, se simte puternic pulsul nevoii de colectare (prin inspecţiile fiscale în industria serviciilor financiare) şi al cerinţelor de conformare (de exemplu în zonele deja amintite DAC6, FATCA şi CRS)”.

 ”Să nu uităm şi de impactul pe care SAF-T îl va avea asupra băncilor în mod particular, deoarece, în momentul de faţă, acesta este un aspect fiscal polivalent care suscită interes şi care cu siguranţă va genera provocări practice”, a subliniat partenerul asociat EY.