DOCUMENT Cum va umple Guvernul golul lăsat de reducerea CAS: cu bani de la bogătaşi, dar şi de la firmele aflate în dificultate
0
Angajatorii vor plăti contribuţii sociale de 15,8% în loc de 20,8%, ceea ce înseamnă încasări bugetare semnificativ mai mici. Pentru a acoperi acest deficit, Guvernul se bazează pe banii bogătaşilor, dar şi pe debitele firmelor aflate în dificultate.
Primii beneficiari ai reducerii cu cinci puncte procentuale a contribuţiilor de asigurări sociale (CAS) vor fi angajatorii la care lucrează, în România, 4,37 milioane de salariaţi.
Aceştia vor plăti, începând din octombrie, doar 15,8% CAS, în loc de 20,8%.
De cealaltă parte a „baricadei“ se află însă Guvernul, care va încasa mai puţini bani din sursa CAS.
Toate calculele şi estimările, inclusiv ale Consiliului Fiscal, arată că impactul negativ (banii neîncasaţi) ar fi de 1,2 până la 1,6 miliarde de lei pe trimestru, dar Guvernul vorbeşte doar de 850 de milioane de lei în trimestrul IV din acest an.
Pentru 2015, impactul este recunoscut de Executiv ca fiind de 4,8 miliarde de lei, chiar în expunderea de motive a proiectului de lege privind reducerea CAS, lansat luni în dezbatere publică.
Sursele compensării
Potrivit proiectului, impactul negativ generat asupra bugetului prin reducerea CAS va fi acoperit, printre altele, din sume atrase prin controale la persoane fizice cu venituri mari, dar şi prin recuperarea debitelor cu noua Lege a insolvenţei.
De asemenea, pentru a obţine mai mulţi bani la buget, Guvernul va relansa campania de notificare prin transmiterea de scrisori către contribuabilii ce prezentau riscul de nedepunere a declaraţiei de venit din străinătate.
O altă sursă de compensare ar putea fi, potrivit ministrului delegat pentru Buget, rezervele de 10% ale ordonatorilor de credite (10% din bugetele anuale ale acestora, numite buffere), care se vor putea reduce sau utiliza la alte cheltuieli începând tot din octombrie.
Alte surse pe care Guvernul le ia în calcul sunt:
* îmbunătăţirea sistemului de colectare a impozitelor şi taxelor ce vizează recuperarea arieratelor fiscale înregistrate de contribuabilii mijlocii;
* prevenirea şi combaterea muncii nedeclarate şi/sau subdeclarate;
* dezvoltarea analizei de risc generalizată la nivelul întregii activităţi de administrare fiscală; dezvoltarea de noi aplicaţiilor informatice destinate analizelor fiscale.
Ponta: La 20 de angajaţi mai poate veni unul
„De la 20 de angajaţi, prin reducerea aceasta a CAS, economiseşti salariul pe care îl plăteşti celui de-al 21-lea. Deci practic, la 20 de angajaţi poţi să mai faci un loc de muncă şi nu te costă nimic“, a explicat premierul Victor Ponta într-un interviu acordat ieri agenţiei naţionale de presă Agerpres.
„Nu am pornit de la 1 iulie, pentru că ar fi însemnat un impact bugetar de peste două miliarde pe care îl puteam acoperi, dar nu era absolut sigur.
De la 1 octombrie, categoric cei 850 de milioane de lei impactul negativ pe buget îi avem deja din colectări superioare la buget şi prin reducerea unor cheltuieli.
De fapt, bufferul e chiar mai mare de 850 de milioane lei, dar niciun Guvern şi niciun om gospodar nu zice: bine, OK, cheltuiesc toţi banii o dată, ci, practic, mai avem o rezervă pentru situaţii neprevăzute.
Pentru anul 2014, cei de la FMI şi Comisia Europeană nu au declarat că sunt împotrivă, pentru că le-am arătat că avem bani pe 2014, nu schimbăm nimic din ţintele pe care le-am stabilit împreună.
Pentru 2015, la momentul întocmirii bugetului pe 2015, categoric impactul negativ trebuie compensat prin venituri superioare sau reduceri de cheltuieli“, a precizat Victor Ponta.
Mai are nevoie România de acord cu FMI?
Reprezentanţii misiunii Fondului Monetar Internaţional (FMI) au părăsit România înainte de data stabilită iniţial, 16 iunie, după ce Guvernul a decis să reducă CAS cu 5 puncte procentuale de la 1 octombrie fără acordul finanţatorilor internaţionali.
Astfel, misiunea a plecat de la Bucureşti fără o scrisoare de intenţie înmânată de către autorităţile române şi a transmis că discuţiile vor continua de la sediul instituţiei din Washington întrucât au rămas unele chestiuni nerezolvate.
Ioana Petrescu, ministrul Finanţelor, nu a dorit joi să explice de ce Guvernul nu consideră acordul cu FMI ca fiind „suspendat“ în condiţiile în care experţii Fondului pleacă fără o scrisoare de intenţie.
Mecanismul „top-up“, principalul avantaj
După negocierile eşuate din ultima săptămână dintre guvernanţi şi FMI se ridică din nou întrebarea câtă nevoie are România de acest acord sau de un altul nou.
Premierul Victor Ponta a declarat săptămâna trecută că România nu va avea nevoie să reînnoiască acordul cu FMI, care ajunge la final anul viitor. Încă de la primul acord încheiat cu FMI în 2009, economiştii au susţinut că, dincolo de sumele puse la dispoziţie, înţelegerile cu instituţiile financiare internaţionale constituie o ancoră pentru economia românească, investitorii văzând ţara noastră mai puţin riscantă, mai protejată.
Însă economia României şi-a revenit, indicatorii economici s-au îmbunătăţit şi, pe parcurs, atât lideri politici, cât şi economişti au susţinut că ţara noastră se poate descurca şi fără FMI.
Dacă actualul acordul se rupe, pe termen scurt va fi un semnal negativ în piaţă. Dacă România nu va mai încheia o nouă înţelegere cu FMI la finalul actualului acord, investitorii pot percepe mişcarea ca fiind una de încredere în forţele proprii, iar efectele să fie unele pozitive.
Dincolo de avantajul de a garanta investitorilor că România este mai sigură în cadrul unui acord cu FMI, înţelegerea actuală include şi o facilitate importantă din partea Comisiei Europene: mecanismul „top-up“, prin care Guvernul român participă doar cu 5% la cofinanţarea fondurilor structurale şi restul de 95% este asigurat de Bruxelles.
România are în derulare un acord în valoare de 4 miliarde de euro cu FMI şi Uniunea Europeană, din care nu intenţionează însă să acceseze fonduri.
Expunere Motive - reducere CAS by Adina Vlad
Proiect de lege reducere CAS by Adina Vlad
Mai puteţi citi:
Se încarcă comentariile...
