Din bucataria reducerii CAS. Cum s-au estimat efectele de multiplicare ale masurii?

Ca reducerea CAS s-a transformat dintr-o batalie cu argumente economice intr-una politica nu avantajeaza pe nimeni. Nu –mi convine ca nu pot pune piese din puzzle ul ce reprezinta viziunea de guvernare stabilita in 2012. Sau ca va trebui sa le pun mai tarziu. Apar defazarea, decalajele temporale in implementarea politicilor, secventialitatea nu mai este optima, parte din efecte incep sa se estompeze.

CAS trebuie aplicata de la 1 octombrie 2014. Am prezentat marti ca exista efecte de multiplicare care trebuie luate in considerare cu privire la reducerea CAS. Cei 4,86 miliarde ron ramasi in mediul privat prin reducerea CAS cu 5 puncte procentuale nu dispar. Am estimat ca 53% din aceasta suma se intoarce la bugetul de stat in functie de scenariile de impact luate in calcul si legate de ponderea sumelor ce intra in investitii, locuri de munca, mariri de salarii sau chiar consum si marimea mutiplicatorilor folositi. Am obtinut ca prin efectele de multiplicare, intr-un scenariu moderat, 1,3 miliarde ron care se vor intoarce la buget din CAS, CASS, contributii de somaj, impozit pe venit din cresterea fondului de salarii (combinat noi angajari / mariri de salarii) si 1,25 miliarde ron incasari in plus din TVA colectat ca urmare a noilor investitii efectuate si a consumului suplimentar sunt efecte sustenabile. Scenariul in care companiile sa economiseasca suma lichida din reducerea CAS nu este fezabil date fiind dobanzile actuale.

Cum s-au estimat efectele de multiplicare? S-a folosit Modelul RMSM-X al Băncii Mondiale şi versiunea 2012 a Macromodelului Dobrescu al economiei româneşti completat cu două blocuri: blocul input-output şi blocul bugetului general consolidat, pentru a permite modelarea elementelor de venituri ale bugetului general consolidat prin separarea factorilor macroeconomici de cei legaţi de politicile fiscale. Modelul este dezvoltat si implementat de expertii in modelare macroeconomica din institutiile cheie in domeniu - Comisia Nationala de Prognoza, in colaborare cu Institutul de Prognoza al Academiei Romane, pe baza informatiilor furnizate de Institutul National de Statistica si Departamentul de Analiza Macroeconomica din Ministerul Finantelor.

Modelul folosit pentru estimare cuprinde 297 relatii macroeconomice si 181 ecuatii econometrice. Au fost efectuate rulari în runde succesive şi interconectat pentru a surprinde efectele de runda a doua asupra economiei.

Etapa 1 (efecte fiscale prin modificarea doar a unui singur parametru fiscal - CAS): plecând de la scenariul de bază (prognozele CNP) s-a efectuat o estimare cu ajutorul Macromodelului în condiţiile CAS curente şi a unei reduceri a cotelor de CAS la angajator cu 5pp. Caracterul dual al impactului contabil al reducerii CAS constă în această primă fază în faptul că minusul contabil de încasări (obţinut prin cele două estimări) constituie în acelaşi timp resursă la angajatori pentru investiţii şi ocupare . În această fază, cu ajutorul modelului s-a obţinut o sumă disponibilă pentru investiţii/consum.

Etapa intermediară: suma disponibilă pentru investiţii rezultată la etapa precedentă, corectată cu multiplicatorul investiţiilor, a fost utilizată ca exogenă atât în modelul RMSM (varianta actualizată a modelului Băncii mondiale) şi în micromodele sectoriale. Efectul multiplicator asupra PIB s-a determinat cu ajutorul ICOR (Incremental Capital Output Ratio) estimat pentru România, precum şi empiric pe baza evoluţiei investiţiilor şi a produsului intern brut, după criză. Tot în cadrul modelului RMSM-X adaptat pentru România, se determină plusul de locuri de muncă rezultat ca urmare a efectuării investiţiilor, fără a se lua in calcul îmbunătăţiri structurale (productivitatea muncii).

Etapa 2  (efectele macroeconomice ca urmare a creşterii investiţiilor): având noile estimări pentru investiţii – exprimat conform terminologiei Conturilor Naţionale prin formarea brută de capital fix -, se rulează din nou Macromodelul în condiţiile nemodificării parametrilor funcţiei de producţie Cobb-Douglas. Diferenţa dintre valorile variabilelor macroeconomice şi fiscale (veniturile bugetare) realizate în cadrul acestei rulări şi cele de la prima etapă (înainte de reducerea CAS) constituie impactul economic al reducerii CAS.

Etapa 3. Pentru evaluarea veniturilor bugetare de runda a doua s-a utilizat şi un micromodel prin care, pornind de la suma care reprezintă pierdere de venituri la buget, şi, în acelaşi timp, fonduri suplimentare la dispoziţia agenţilor economici, se estimează alte categorii de venituri obţinute ca urmare a utilizării acestor fonduri pentru investiţii sau pentru creşterea veniturilor salariaţilor care le pot  utiliza în consum. Astfel, se estimează TVA colectat ca urmare a investiţiilor şi a consumului suplimentar, contribuţii sociale şi impozit pe veniturile din salarii şi alte taxe şi impozite colectate ca urmare a efectului de multiplicare în economie. Evaluarea realizată a condus la concluzia că circa 53% din veniturile bugetare pierdute ca urmare a aplicării măsurii de reducere a CAS cu 5 puncte procentuale se întorc la buget prin alte categorii de venituri.