Păuna, Banca Mondială, la Bucharest Forum: Faptul că România are un PIB pe cap de locuitor mic arată că în continuare productivitatea este slabă

Jurnalistul CNN Richard Quest, la Bucharest Forum 2014 

Faptul că Produsul Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor al României este mic reflectă că productivitatea ţării este în continuare una slabă, iar dezvoltarea unei economii nu se realizează pe baza unor deficite bugetare mari, ci din contră, a declarat Cătălin Păuna, economist-şef al Băncii Mondiale în România, la Bucharest Forum, organizat de Institutul Aspen România.

Ştiri pe aceeaşi temă

Cătălin Păuna, economist-şef al Băncii Mondiale în România: Faptul că România are un Produs Intern Brut pe cap de locuitor mic arată că în continuare productivitatea este slabă. Nu este adevărat că nu te poţi dezvolta decât cu deficite mari, în fapt cele mai multe state care cresc au deficite mici sau chiar sunt pe surplus. Un alt lucru important este independenţa politicii monetare şi a stabilităţii preţurilor. O inflaţie mică înseamnă rate mici de dobânda monetară, ceea ce înseamnă costuri mai mici pentru împrumuturi atât pentru populaţie, cât şi pentru Guvern. România trebuie să continue consolidarea fiscală. Ar trebuie să existe nişte filtre, nu orice trebuie să fie o prioritate. Trebuie să ne uităm cum alocăm, de fapt, resursele. Luate că procent din PIB, statul chiar bagă foarte mulţi bani în investiţii. Nu prea vedem, însă, multe rezultate. Nu poţi implementa o agenda dacă nu ai o administraţie competentă.
 
Nikolai Beckers, director executiv Telekom România: Avem în România aproape 9.000 de angajaţi şi, combinat, 10 milioane de clienţi. Combinată, cifra de afaceri (a Romtelecom şi Cosmote - n.r.) este mai mare de un miliard de euro. La fel, investiţiile noastre din ultimii ani de aici au depăşit un miliard de euro. România poate fi "tigrul Măîrii Negre".
 
Tomas Spurny, preşedinte executiv BCR: Dacă s-ar converti în lei credite de 45 de miliarde de euro, eu vă garantez că în lunea următoare trenurile vor merge cu întârziere în România. Pentru că atunci când vinzi euro, cineva trebuie să cumpere lei. Leul s-ar depreciza puternic. Sigur, s-ar atinge ţinta ca românii să nu mai fie expuşi riscurilor de curs, dar valoarea companiilor române va fi ştearsă, la fel şi resursele băncilor, care au acum un grad de solvabilitate bun.
 
Nicholas Taubman, preşedinte Mozart Investments, fost ambasador SUA în România: Multe lucruri s-au schimbat de când am fost ambasador aici. Unul este energia. Exxon a găsit, potrivit unei estimări conservatoare pe care o am din partea unei surse, în Marea Neagră, 25 de trilioane de picioare cubice (707 miliarde de metri cubi - n.r.). Industria urmează energia acolo unde este, adică să fie mai ieftină decât dacă ar lua-o din altă parte. Educaţia urmează apoi industria, pentru că ai nevoie de tehnicieni. Urmează şi puterea regională. Cetăţenii urmează energia: România a pierdut până acum multe creiere şi multă forţă de muncă. Universităţile româneşti sunt bune. Energia este un bun fungibil, poate fi vândută oriunde. Puterea şi influenţa urmează energia. Statele arabe numesc energia drept un "dar de la Dumnezeu". Recent s-a descoperit un zăcământ uriaş în zona marină a Israelului. 
Ca să aibă influenţă, România trebuie să aibă trei lucruri: 1 - Oameni. România are 21 de milioane de cetăţeni şi este o piaţă mare. Românii sunt oameni buni, pricepuţi, apreciaţi în Europa. 2- Economie bună. Dezvoltată bine, România poate fi fundaţia economică. 3- Armată puternică, ca nu cumva vreun "vecin bun" să vrea să-ţi ia ceea ce ai.
 
Vasile Iuga, managing partner PricewaterhouseCoopers: Finanţarea infrastructurii era inaine de criză abilitatea statelor. După criză, din cauza deficitelor şi datoriilor mari, a devenit clară nevoia unor soluţii inteligente. Ministrul Transporturilor, Ioan Rus, spunea ieri că e nevoie de 60 de miliarde de euro doar pentru infrastructură de transport. Pentru energie va fi nevoie de mai mult. Estul Europei are cele mai puţin conectate reţele de electricitate şi de gaze. Transgaz are proiecte de 2,1 miliarde de dolari pentru a aduce gazele din Marea Neagră şi a le propulsa către Ungaria şi Bulgaria. Dar e clar că, în ciuda resurselor sale, fondurile nu sunt de ajuns, ci este necesară accesarea de fonduri europene şi de implicarea BERD.
 
Koert Debeuf, reprezentant ALDE pentru spaţiul arab: ISIL a început să se dezvolte din momentul în care SUA şi Franţa au promis atacuri împotriva lui Assad. Iar atunci când atacurile nu au venit, şi armele nu au venit şi sprijinul nu a venit, Armata Siriană de Eliberare s-a dizolvat. ISIL le-a oferit oamenilor ceea ce SUA nu au reuşit: un sprijin, o organizare. ISIL este este foarte bine organizată şi se autofinanţează. Apoi este visul de a instaura Califatul. La musulmani, califul este continuator al profetului Mahomed.
 
Nu este corect să spunem că arabii vor un stat islamic. Egiptenii au ieşit în stradă cu milioanele împotriva lui Morsi. La fel, în Siria, în oraşul Azaz, oamenii simpli au alungat din localitate ISIS. Oamenii simpli vor o societate paşnică. Ar fi nedreptate pentru aceşti oameni să-i lăsăm să îşi construiască un stat islamic şi să se lupte între ei.
 
Charles Ries, vicepreşedinte RAND Corporation: Poţi să îţi alegi prietenii, dar nu poţi să-ţi alegi vecinii. În Siria, am văzut că există mai multe grupuri de insurgenţi. Iar mai nou, atât în privinţa ISIS/ISIL, dar şi Ucraina am văzut că încă nu avem o strategie atunci când este vorba de război-hibrid. Ce facem atunci când lupţi cu inamici fără stat, dar care cuceresc teritorii? Toate conflictele sunt, în esenţă, politice. În Mesopotamia, este mai bine că Iranul să fie parte a soluţiei, decât parte a problemei.

 
Mircea Geoană, preşedintele Institutului Aspen România: Drumul Mătăsii există, iar singura mea preocupare este că va ocoli România. Putem spune că trasportul de ţiţei din Kazahstan în Georgia şi apoi cu petroliere în România este parte a Drumului Mătăsii? Este o operaţiune care are sens din punct de vedere economic. Hewlett-Packard produce sisteme în vestul Chinei şi le transporta săptămânal cu trenul în Europa, la Rotterdam, de unde sunt distribuite global. De ce? Pentru că economiseşti sute de mile săptămânal. Acest traseu ocoleşte România.
 
Richard Quest, jurnalist CNN: Care este principala caracteristică a Drumului Mătăsii? Era mărimea sa. Era imens. Marco Polo a mers pe el. Era pe vremea lui Kubilai Khan, nepotul lui Geghis Khan. Imperiul lui era o cincime din uscat, de la Marea Neagră până la Oceanul Pacific. Alibaba provine din China şi tocmai ce s-a listat la New York la un preţ de 68 de dolari pe acţiune, iar preţul a crescut în prima zi până la 92 de dolari. Noi am primit e-mailuri despre cum să descriem Alibaba. Voiam să-i zicem că este un fel de Yahoo (care are acţiuni la Alibaba-n.r.), sau un Ebay, sau Google. Răspunsul este că este toate la un loc. La slăbiciuni putem pune complexitatea. Sistemele legale sunt diferite, unele state au instituţii doar cu numele, altele au probleme cu drepturile omului. Drumul Mătăsii a fost mereu plin de primejdii. Era plin de tâlhari. Şi acum ameninţările sunt mari. Şi vor deveni şi mai mari.
 
 
În Rusia, oligarhul Vladimir Ievtuşenkov este plasat în arest la domiciliu. Este cumva un mesaj transmis de către Vladimir Putin către oligarhi până termină ce are de gând în Ucraina? Sau a greşit ceva în relaţia cu Rosneft? Uzbekistanul are unul dintre cele mai constrângătoare sisteme legale, tocmai ce a fost condamnat de Human Rights Watch. În sud-est există problemele din Orientul Mijlociu. Noul Drum al Mătăsii nu există, este o ficţiune. Ceea ce există este o "autostrada" de oportunităţi, de şanse şi de risc.
 
 
Dezbaterile continuă şi astăzi la Bucharest Forum, în a doua zi a ediţiei din acest an, oficiali guvernamentali, oameni de afaceri şi specialişti în economie şi politică dezbătând provocările şi oportunităţile pentru un nou Drum al Mătăsii şi cum poate deveni România o poartă pe ruta de comerţ şi investiţii între Europa şi Asia.
 
Poziţia României la graniţa dintre Occident şi Răsărit nu a fost suficient exploatată economic până în prezent. Oameni de afaceri, specialişti români şi străini în economie şi geopolitică caută soluţii comune în acest sens la Bucharest Forum 2014, eveniment care se desfăşoară în perioada 2-4 octombrie la Palatul Parlamentului. 
 
Bucharest Forum 2014 este un eveniment economic şi politic organizat de Institutul Aspen România şi de Fondul Marshal din Statele Unite ale Americii, în parteneriat cu Guvernul României. 
 
La forumul care se desfăşoară în perioada 2-4 octombrie vor fi prezenţi premierul Victor Ponta, George Friedman, preşedintele Stratfor Global Intelligence, Mircea Geoană, preşedintele Institutului Aspen România, şi Karen Donfried, preşedintele Fondului Marshal. 
 
De asemenea, vor participa la dezbaterile de la Bucharest Forum 2014 reprezentanţi ai Guvernului României, ai guvernelor din alte state, reprezentanţi ai instituţiilor financiare internaţionale, oameni de afaceri şi specialişti de renume mondial în economie, politică şi geopolitică.

Mai puteţi citi: 

 

 

 

 

Richard Quest, jurnalist CNN, la Bucharest Forum FOTO David Muntean 

Imagini din aceeasi galerie
  • Richard Quest, jurnalist CNN, la Bucharest Forum FOTO David Muntean 
  • Richard Quest, jurnalist CNN, la Bucharest Forum (centru), şi Mircea Geoană, preşedintele Institutului Aspen România (dreapta) FOTO David Muntean 
  • George Friedman (centru), preşedintele şi fondatorul Stratfor, Richard Quest (dreapta), jurnalist CNN, şi Mircea Geoană (stânga), preşedintele Institutului Aspen Românie, la Bucharest Forum FOTO David Muntean 
  • Richard Quest, jurnalist CNN, la Bucharest Forum FOTO David Muntean 
  • Richard Quest, jurnalist CNN, la Bucharest Forum FOTO David Muntean 
  • Richard Quest, jurnalist CNN, la Bucharest Forum FOTO David Muntean 
  • Richard Quest (drapta), jurnalist CNN, şi Mircea Geoană, preşedintele Institutului Aspen România, la Bucharest Forum FOTO David Muntean 
  • Richard Quest (drapta), jurnalist CNN, şi Mircea Geoană, preşedintele Institutului Aspen România, la Bucharest Forum FOTO David Muntean 
  • Nicholas Taubman, preşedintele Mozart Investment, fost ambasador al Statelor Unite ale Americii în România FOTO David Muntean
  • Tomas Spurny, preşedinte executiv al BCR FOTO David Muntean
  • Nikolai Beckers, CEO Telekom România FOTO David Muntean
  • Dezbateri la Bucharest Forum, organizat de Institutul Aspen România FOTO David Muntean
  • Dezbateri la Bucharest Forum, organizat de Institutul Aspen România FOTO David Muntean
Distribuie imaginea
citeste totul despre: