Despre stabilitatea macroeconomica a Romaniei

Stabilitatea macroeconomica dobandita de Romania este confirmata oficial anul acesta de indeplinirea criteriilor nominale de aderare la euro si de procedura de analiza a dezechilibrelor macroeconomice.

Stabilitatea macroeconomica dobandita de Romania este confirmata oficial anul acesta de indeplinirea criteriilor nominale de aderare la euro, dar si a indicatorilor din asa numitul “tablou de bord” gandit de decidentii europeni pentru a largi imaginea de ansamblu asupra unei economii nationale. Romania indeplineste in momentul de fata toate cele cinci criterii de convergenta nominala de la Maastricht - stabilitatea preturilor, sustenabilitatea pozitiei fiscale, convergenta ratelor dobanzilor pe termen lung si stabilitatea cursului de schimb. Potrivit datelor oficiale ale Bancii Nationale a Romaniei, criteriul ratei inflatiei este indeplinit incepand cu iunie 2014 (1,4% IAPC, medie anuala), deficitul bugetului consolidat se incadreaza in limita de 3% (2,3%), datoria publica in cea de 60% (38%), criteriul ratei dobanzilor pe termen lung poate fi bifat inca din noiembrie 2013 (5% in iulie 2014), iar cursul de schimb fluctueaza in banda de +/-15% incepand din octombrie 2010.

Alaturi de aceste criterii, Romania trebuie sa urmareasca si „tabloul de bord” – 11 indicatori reprezentativi din punct de vedere al stabilitatii macroeconomice (cont curent, pozitia investitionala neta, cursul de schimb real efectiv, ponderea exporturilor unui stat in exporturile globale, datoria sectorului privat, rata somajului, s.a). De mentionat faptul ca toti indicatorii tabloului de bord, cu exceptia datoriei publice, reflecta evolutii ale mediului economic privat, ceea ce inseamna ca dinamica acestora nu poate fi influentata direct prin decizii guvernamentale. Potrivit datelor oficiale BNR, economia romaneasca inregistra inca de la nivelul anului 2013 valori situate in limitele considerate adecvate in cazul a 10 dintre cei 11 indicatori prevazuti de tabloul de bord (mai putin pozitia investitionala internationala neta, a carei corectie se face intr-o perioada mai lunga de timp). Merita aici sa mentionam scaderea vulnerabilitatii Romaniei in plan extern - indicatorul privind soldul contului curent s-a situat pentru prima data de la implementarea acestei proceduri in intervalul prevazut de tabloul de bord (-3,3%din PIB).

Caracterul volatil al acestor performante ramane insa o vulnerabilitate pentru economia romaneasca. Si asta pentru ca sustenabilitatea performantelor nominale este mai mult sau mai putin conditionata de recuperarea decalajelor din economia reala. Riscurile ar putea fi insa minimizate atat timp cat aceste performante ar fi completate de o crestere a convergentei reale. Aici lucrurile se misca mai greu. Nu numipentru noi, pentru toata lumea. Din cauza incertitudinilor din Zona Euro, Comisia Europeana a redus rata de crestere prognozata pentru 2014 pentru 16 tari din Uniunea Europeana. Recuperarea economica este fragila in toate tarile UE. Fata de prognoza de primavara, CE a redus prognozele pentru 2014 atat pentru multe dintre tarile dezvoltate - Germania de la 1,8% la 1,3%, Belgia de la 1,4 la 0,9%, Franta de la 1% la 0,3%, Italia de la +0,6 la -0,4% Austria de la 1,6 la 0,7%, cat si pentru cele mai putin dezvoltate, printre care si Romania de la 2,5 la 2%,  Polonia de la 3,2 la 3% s.a.m.d.

Cu toate astea, chiar daca viteza de crestere a PIB real scade fata de anul trecut,  Romania are totusi o rata de crestere dubla fata de zona euro si aproape dubla fata de UE (+2,6% la 6 luni fata de 6 luni din 2013). Mai mult, cu 2% crestere economica prognozata pentru 2015, Romania va avea a 12 a cea mai mare rata de crestere economica din UE 28.

Pe de alta parte, pot exista riscuri externe, de natura exogena, care nu trebuie supraevaluate, dar nici ignorate. Persistenta tensiunilor geopolitice, ajustari asteptate ale politicilor monetare a principalelor banci centrale din lume, restructurarea grupurilor bancare din zona euro, dar si cresterea volatilitatii fluxurilor de capital ce ar aduce incertitudine in privinta surselor de finantare externa a economiei nationale si a evolutiei leului, cu consecinte negative asupra stabilitatii preturilor si consolidarii cresterii economice - toate astea fac din mediul extern o sursa a unor incertitudini considerabile pentru stabilitatea macroeconomica a zonei est europene, inclusiv a Romaniei, chiar daca aceasta este mult mai bine pozitionata in momentul de fata decat majoritatea dintre vecinii sai.