O nouă viziune privind construcţia bugetului de stat. S-a trecut de la austeritate la consolidare fiscală calitativa.  România va continua consolidarea fiscală în scopul reducerii deficitelor şi asigurării unui spaţiu fiscal necesar investiţiilor mai mari în educaţie, sănătate şi infrastructură. In 2012 Romania a iesit din procedura de deficit bugetar excesiv. Tinta pentru 2013 este de 2,5% din PIB cu tot cu clauza de investitii de 0,2% din PIB pentru confinantarea fondurilor europene. Bugetul pe 2014 continua corecţia fiscală mutând accentul pe mecanisme privind disciplina fiscală continuă, prioritizarea investiţiilor publice, reforme sustenabile în educaţie şi sănătate dar şi scheme de stimulare a investiţiilor private în domenii cu valoare adăugată ridicată. Asa cum recomanda Comisia Europeana in Raportul Reforming Taxes in EU 2013, se va face transferul poverii fiscale, reducand taxarea pe munca si crescand taxarea proprietatii, redeventele si consumul nesustenabil. Vor creste accizele si taxele pe proprietate si va scadea CAS la angajator cu 5 puncte procentuale incepand cu luna iulie a anului curent. Proiectul de reducere a TVA la paine – reusit – va fi continuat cu reducerea TVA la carne, pentru a reduce povara fiscala asociata grupurilor vulnerabile, in a caror cos de consum alimentele detin un procent insemnat.

Constructia bugetara impaca nevoia continuarii consolidarii fiscale cu cresterea echitatii sociale. Este demonstrat ca Romania a efectuat in perioada 2009-2012 a doua cea mai dura consolidare fiscala din Uniunea Europeana. Masurile de reducere a veniturilor combinate cu cresterea uniforma a TVA au lovit puternic categoriile vulnerabile. In 2012, plafonul de acceptabilitate sociala a reformelor a fost atins. Nevoia de a continua procesul de consolidare fiscala – strict necesar pentru a creste sustenabilitatea finantelor publice si a mari credibilitatea asociata reformelor – trebuia asociata urgentei de restabilire a echitatii sociale. In 2013 au fost reîntregite salariile bugetarilor, au crescut pensiile – pentru prima oara dupa 3 ani, a crescut salariul minim cu 15%, a crescut venitul minim garantat. Pe parcursul anului 2013 Romania a iesit din procedura de deficit bugetar excesiv. Pentru 2014, tinta convenita cu organismele internationale si luata in calcul pentru fundamentarea bugetului este de 2,2% din PIB atat dupa metodologia cash cat si ESA. Consolidarea fiscală va fi una echitabilă, fără adoptarea de măsuri care să afecteze populaţia cu venituri reduse. In 2014 cresc tintit salariile bugetarilor (medicilor rezidenti si profesorilor debutanti), se mareste salariul minim la 900 ron in doua etape, cresc pensiile cu 3,76% si creste venitul minim garantat. 

Bugetul pe 2014 dezamorseaza “bombele” plantate in anii trecuti. Pentru a considera ca este fezabil, este necesar ca bugetul sa prezinte realitatea finantelor publice romanesti. S-a trecut de la metoda aruncarii in viitor a problemelor – vezi despagubirile pentru bugetarii care au castigat procesele impotriva statului pe tema taierii salariilor, returnarea CASS pensionarilor, returnarea taxei de mediu si plata despagubirilor pentru imobilele nationalizate. Nu mai vorbim de achitarea arieratelor in sanatate si educatie sau de arieratele administratiei centrale si a celei locale. In 2013, s-au platit arierate (datorii mai vechi de 90 de zile) de peste 2,6 miliarde lei pentru medicamente. S-au platit arierate de circa 1 miliard lei la nivelul autoritatilor locale. Tot anul trecut s-au platit 800 milioane ron titluri executorii salarii si s-au restituit 780 milioane ron CASS catre pensionari. In 2014 se vor plati 2 miliarde ron despagubiri pentru plata salariilor taiate si 900 milioane ron despagubiri restituirea proprietatii si CEDO. Mai mult cu 700 milioane Ron decat suma prognozata la buget ca venituri din incasarea accizei marite la combustibil.

Un buget orientat spre politici publice. S-au definit sectoarele strategice, au fost prioritizate cele 45.000 de proiecte de investitii, pentru  a creste efectul de multiplicare in economia reala. Mizam pe educatie si sanatate. Ţintim o creştere economică inteligentă prin investiţii în clustere industriale, infrastructura, energie si agricultură dar şi o creştere economică incluzivă, prin crearea de locuri de muncă mai multe şi mai bune. Mizăm pe creşterea ratei de absorbţie a fondurilor structurale şi de coeziune, ca sursă principală de finanţare pentru investiţii în creşterea de competitivitate a economiei şi crearea de locuri de muncă. Se vor accelera reformele structurale în domeniile strategice, ajutand astfel economia romaneasca sa-si fructifice potentialul de crestere economica. Cresterea estimata pentru anul 2013 este de 2,2% pe an desi sunt estimari care arata 2,5-2,7% in 2013. Desi oficial se merge pe o abordare prudenta, in 2014 se tinteste o crestere economica de 3% (o tinta greu de atins in conditiile in care rata de crestere a PIB potential s-a redus la jumatate in perioada postcriza, fata de perioada 2005-2008 cand era de 5-6%). Obiectivul de minim 3% este ambitios dar consideram ca un big push investitional (sa luam in considerare si memorandumurile de investitii semnate in aceste zile cu China de circa 10 miliarde dolari) ar putea impinge rata de crestere a PIB real cu 0,5-0,8% puncte procentuale anul viitor, in plus fata de estimarea oficiala prudenta de 2,2%.

Buget orientat spre investitii si crearea de locuri de munca. Prin politicile publice implementate si a caror finantare se afla in buget, tintim crearea a 100.000 de noi locuri de munca in 2014 (dupa ce in primele 9 luni din acest an efectivul salariatilor a crescut cu 60.000). Considerăm prioritară implementarea unor programe de stimulare a ocupării. Reducerea drastică a muncii la negru. Creşterea numărului de contributori la bugetele de asigurări sociale, sănătate şi şomaj reprezintă soluţia structurală pentru creşterea sustenabilităţii finanţelor publice. S-a transferat finanţarea anumitor investiţii dinspre sursele interne spre fonduri europene structurale şi de coeziune, mărind astfel efectele de multiplicare ale acestora. 

Respect pentru banii incasati din impozite si taxe, pentru cheltuiala publica. S-au demarat procedurile de analiză şi monitorizare a bugetelor instituţiilor publice şi ale companiilor de stat, pentru a reduce ineficienţa cheltuirii banului public. S-a aprobat si publicat lista investitiilor publice prioritare (din randul investitiilor semnificative, peste 100 milioane lei) ce vor fi finantate multianual, crescand astfel tranparenta in decizia de alocare a cheltuielilor de investitii, precum si in monitorizarea implementarii acestora. S-a introdus obligativitatea raportarii lunare a stadiului fizic de executie, in unităţi de măsură, pentru creşterea calităţii analizei execuţiei bugetare. S-a initiat un pachet privind reforma sistemului de colectare a veniturilor la bugetul de stat şi reducerea evaziunii fiscale. Toate datele legate de buget si politica bugetara sunt prezentate intr-un mod transparent pe site ul http://www.mbuget.gov.ro.

Bugetul ce arata respect pentru mediul privat şi stimularea creşterii economice. Economiile rezultate din reducerea risipei sunt direcţionate inteligent si gradual către stimularea mediului privat. Cresc investiţiile publice, în special prin cresterea cofinanţării pentru absorbţia fondurilor europene cu 0,5 puncte procentuale. Se mareste finanţarea programelor de invesţitii la nivelul autorităţilor locale, de la 14,6 miliarde lei  în anul 2013 la 18,4 miliarde lei în anul 2014, respectiv o creştere de 26%. Stimularea mediului de afaceri prin schemele de garantii de stat si ajutoare de stat, în special prin noua schemă de garanţii pentru IMM-uri în cuantum  de 2 miliarde lei. Este prima data cand se respecta prevederea legala ca minimum 0,4% din PIB sa fie alocat din buget pentru finantarea IMM-urilor. Se sprijina producatorii agricoli prin alocarea de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Agriculturii  şi  Dezvoltarii Rurale  a sumei de 2,1 miliarde lei, respectiv 1,5 miliarde lei  subventii pentru sprijinirea producatorilor agricoli si 0,6 miliarde lei, reprezentand plati nationale directe complementare in sectorul vegetal. Vor continua schemele de ajutor de stat în domeniul auto şi pentru investitiile creatoare de locuri de muncă.

Respect pentru banul public – reducerea risipei.  Cheltuielile reale (deflatate) cu bunuri si servicii ale statului au stagnat in termeni reali la 8 luni 2013 fata de 8 luni 2012. Daca tinem cont si de plata arieratelor, putem spune ca ele au scazut in mod real. In 2014, cheltuielile cu bunurile şi serviciile ajung la 6,0% din PIB, faţă de 6,3 % din PIB în anul 2013.

Prin viziunea bugetara, se va reusi scoaterea României din cercul vicios austeritate ® rate reduse de creştere economică ® noi măsuri de austeritate s.a. In 2014, prioritare vor fi reformele in administrarea companiilor de stat, in colectarea veniturilor fiscale si in managementul cheltuielilor publice din educatie si sanatate. Spaţiul fiscal creat din managementul mai bun al cheltuielilor publice va fi folosit pentru stimularea dezvoltarii mediului de afaceri.

Respect pentru sustenabilitate. Accelerarea reformelor structurale în domeniile strategice – industrie, energie, mediu şi agricultură si stimularea utilizării rezervelor interne mari de eficienta vor ajuta economia romaneasca sa-si puna la treaba resursele de crestere economica în următorii ani. Ne propunem construirea unei baze industriale adecvate în România reprezintă un alt pilon fundamental de imunizare a economiei româneşti. Este demonstrat că ţările care au avut o politică industrială activă şi o bază industrială puternică au rezistat cel mai bine în faţa crizei. Acordarea unor facilităţi punctuale investiţiilor străine cu valoare adăugată, reîncărcarea diplomaţiei economice, dezvoltarea parcurilor industriale şi tehnologice concomitent cu stimulente acordate învăţământului tehnic vor imuniza economia românească, mărind capacitatea de export cu valoare mare.

Respect pentru angajamentele luate de Romania faţă de UE. România a extins acordul preventiv cu  – Comisia Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială, pentru a acoperi riscurile determinate de recesiunea din Zona Euro şi de turbulenţele de pe pieţele financiare internaţionale. Ca şi până acum, România va respecta angajamentele asumate cu partenerii externi pentru menţinerea încrederii ridicate în potenţialul economiei româneşti, fapt ce va atrage finanţarea la costuri reduse pe pieţele internaţionale. România îşi respectă angajamentul ce prevede atingerea ţintelor prevăzute în Compactul Fiscal, adică un déficit bugetar efectiv mai mic de 3% din PIB şi un déficit structural de sub 1% din PIB în 2015.