Cum a fost convinsă populaţia să cumpere gaze?

În urmă cu 100 de ani gazele ajungeau în Turda. Cu toate acestea populaţia era reticentă faţă de acest combustibil şi a continuat să folosească lemnele. Sfaturile date populaţiei care i-au convins să aleagă gazul, sunt excelente lecţii de marketing şi ar merita să fie citite de către conducătorii societăţilor de gaz de astăzi.

Sfaturile răspândite populaţiei într-o fiţuică de propagandă:

Încălzirea locuinţei pe timpul iernei formează una din preocu­pările cele mai imporţante într' o gospodărie. Combustibilul obişnuit la noi în ţară, este lemnul de foc. Ca ex­cepţiune, se mai întrebuinţează în unele oraşe, cărbuni, cocs şi rareori, pentru încălziri centrale, păcura. Cei care se încălzesc cu lemne, dacă doresc să aibă lemnele la un pret mai redus, trebuie să se îngrijească încă de cu vară de aprovizionarea lor. Lemnele pro­curate, cer a fi înmagazinate la loc sigur: o magazie bine închisă sau o pivniţă spaţioasă şi fără apă. Cine nu are posibilitatea să se aprovizioneze cu lemne sufi­ciente din timpul verii, le plăteşte iarna cu preţuri foarte ridicate, uneori chiar cu preţuri de speculă.

Când vine frigul, pentru cei ce s' au aproviziond din vreme, începe corvoada zilnică a căra­tului lemnelor, a aprinderii, a întreţinerii şi a supravegheri focurilor, apoi curăţirea cenuşii şi a funinginei.

Este ştiut că la încălzirea cu lemne, este foarte greu de a men­ţine în cameră, o anumită tempe­ratură. Sau se pun prea puţine lemne pe foc şi nu ajunge temperatura dorită, sau se pun prea multe şi temperatura necesară este întrecută, în care caz răcirea camerei la o temperatură convenabilă nu se poate obţine decât prin deschiderea uşilor şi a ferestrelor.

Deasemenea, în cursul unei zile, temperatura de afară poate varia mult, astfel că la diferite ore din zi ar trebui puse pe foc diferite cantităţi de lemne, ceea ce practic este greu de realizat. Este aproape imposibil ca la încălzirea cu lemne să se obţină o temperatură constantă, ceea ce duce uşor la răceală şi la contra­ctarea diferitelor boale.

Gazul metan aduce soluţia cea mai simplă pentru toate aceste dificultăţi :

a) Nu pretinde nici o investiţie de bani pentru aprovizionare, pen­tru că plata gazului se face ulterior, şi nici loc de depozitare, pentru că nu este nevoie de nici un depozit pentu gaz metan.

b) Dă caldură mai multă, care se poate regla la temperatura dorită, fară nici o oboseală, şi cu un preţ mult mai redus decât lemnele de foc.

Comparaţie:

1.Lemnele cumpărate şi aduse acasă cu carul, trebuiesc tăiate. La aceste două operaţiuni, plătite separat de consumator, se pierde sub formă de coji, aşchii şi rume­guş, o cantitate de 5% din cea cântarită şi achitată cu anticipaţie. Mai departe, numai 30% din lemnele plătite se obţin sub formă de căldură dată de sobă; restul de 65% se pierd ca fum şi funingine, pe horn.

2.Gazul metan vine din sondă, fiind adus prin conducte de oţel de zeci sau sute de kilometri, cu presiune mare şi în cantitatea necesară consumaţiei La capătul conductei de transport, presiunea este redusă şi reglată prin aparate speciale, numite regulatoare. Printr'o reţea de conducte de distrihuţie şi branşamente, din fontă şi din fier, consumatorul primeşte gazul metan în locuinţă, achitând ulterior numai atât cât arată contorul, fără nici un alt adaos pentru pierderi pe conducte, adică are 100% din cea ce plăteşte din căldura conţinută în gazul metan se foloseşte 80 – 85% şi numai 15-20% se pierde pe horn.

Întrebuinţarea gazului metan în menaj, se impune, prin avan­tajiile pe care le procură faţă de lemne, în privinţa preţului, a curăţeniei, a rapidităţii, etc. Gătitul cu gaz metan. . . Este o plăcere!

Maşina de gătit cu lemne necesită:

• Aprovizionarea
• Înma­gazinarea combustibilului,
• Tăiatul şi crăpatul lemnelor.
• Surcele pen­tru aprinderea focului.
• Căratul lemnelor pentru alimentarea maşinei de gătit.
• Scoaterea şi îndepărtarea cenuşei.
• Repararea periodică a căptuşelei de carămidă.
• Curăţitul frecvent al coşurilor.

Toate aceste operaţiuni, desigur că nu fac deliciul menajerelor şi ajutoarelor lor şi in special a acelora care au întrebuinţat odată la gătit gazul metan.

Gazul metan, în bucătărie, înlătură toate operaţiunile de mai sus.

Faţă de lemne prezintă următoarele avantajii:

Bucătăria cu gaz este curată:

Nu aveţi de curăţat cenuşa lemnelor şi funinginea din burlane. Cratiţele şi oalele nu se acoperă pe fund cu negreală, ci le aveti întotdeauna curate, fără a le distruge smaltuI prin frecare cu mo­loz sau nisip.

Bucătăria cu gaz este rapidă:

Când faceti foc cu lemne, aveti de adus lemnele, de căutat securea, de făcut surcele. Dacă timpul afară este favorabil, soba nu va scoate fum şi abia într'o jumătate de oră va incepe să cânte fiertura în oala de pe foc.   ­

Dacă întrebuinţaţi un rechaud sau o sobă specială de gaz, puteţi avea un litru de apă caldă în trei minute din momentul de când aţi dorit-o. Prânzul poate fi gata în cinci minute dela sosirea acasă,

În sobele amenajate cu arzătoare speciale de gaz metan, puteti pune vase smălţuite, direct pe flacără, fără ca acestea să se înegreaseă sau să le crape smalţul. Numai când pre­paraţi mâncăruri scăzute cu sos gros, este nevoe să puneţi roatele sub vas.

Unele gospodine au credinţa că şi pe flacăra de gaz trebuie să fiarbă pe plită acoperită, pentru a nu-şi strica sau murdări va­sele, cea ce este greşit.

Aşezaţi vasele cu fiertură, direct pe flacăra de gaz, căci faceţi mare economie de timp şi de bani,

Bucătăria cu gaz este suplă:

Puteţi prepara fripturi şi puteti rumeni aluaturi la foc mare; pu­teţi fierbe, cât de încet doriti, o supă sau un sos, şi puteţi prepara, la foc mic, un piure de cartofi. Ce diferenţă de foc şi de tempera­tură puteţi realiza la gaz! . . . şi pentru aceasta este suficient să în­torci mai mult sau mai puţin un robinet pentru a regula flacăra şi căldura.

Bucătăria cu gaz este economică:

Dacă avantajiile enumerate mai sus se referă numai la con­fort, în ce priveşte economia de combustibil, gazul metan este de neîntrecut. El lasă cu mult în urmă lemnele de foc, care în regiu­nea gazului metan din Transilvania formează combustibilul pe care gazul metan îl înlătură în primul rând tocmai din cauza preţului, chiar când este întrebuiţat în sobe de lemne.

Intrebuinţând însă sobele speciale de gaz metan, s'a dovedit prin experienţe comparative că gătitul cu gaz metan costă de 3-4 ori mai ieftin decât lemnele, chiar dacă socotim în preţul gazului şi chiria contorului împreună cu amortizarea instalaţiilor, după cum reiese din' experienţele practice ce au avut loc în faţa autorităţilor şi a publicului

La aceste demonstraţii, s-a pregătit câte un prânz, constând din 3 Kg : o supă, o mâncare cu sos, un pui fript la cuptor şi o pră­jitură, la care s-a mai adăugat şi 2 kg apă fiartă, necesară la diverse scopuri culinare.

Alimentele au fost luate în aceleaşi cantităti, în vase de aceiaşi mărime, şi pregătite în acelaşi timp, pe o sobă cu foc de lemne şi pe o sobă cu gaz metan.

Rezultatele cuprinse în procesele verbale ce s'au încheiat cu ocazia acestor demonstratiuni, în prezenta autoritătilor si a publicu­lui, de către reprezentantii consumatorilor şi ai Societătilor de /gaz metan, au fost următoarele:

Dacă adăugăm la costul gazului încă 0,45 lei la mc, pentru chiria contorului şi pentru amortizarea instalaţiilor şi a aparatelor speciale, vedem că gătitul unui prânz cu gaz metan costă 1,48 lei, faţă de 4.47 lei, cu lemne de foc. Gazul metan pentru gătit costă, deci, de 3 ori mai eftin decât lemnele de foc.

Această deosebire mare provine de acolo, că pentru fierberea apei pe soba de gaz, este suficient să aprinzi un singur bec de gaz, cu o consumaţie de 0,3-0,4 mc pe oră, care încălzeşte numai va­sul cu apă, pe când soba cu foc de lemne trebue să o încălzeşti în întregime, chiar atunci când nu ai nevoie să pui la fiert decât un singur vas cu apă. - Pe lângă aceasta, la soba de lemne, nu­mai 30% din căldură este utilizată; restul se pierde în funingine şi în fumul ce iese pe horn.

Tot printre economiile realizate de bucătăria cu gaz, întrebuintând sobe speciale de gătit cu gaz metan, se mai pot socoti şi următoarele:

- Carnea friptă în cuptor special de gaz, pierde numai a 9-a parte din greutate, pe când friptă la foc cu lemne, pierde o treime: deci o economie de cel putin 20 %, la prepararea fripturilor.

- Laptele fiert la sobe speciale de gaz nu se afumă niciodată, iar mâncările nu se lipesc şi nici nu se ard de fundul cratitilor, dato­rită posibilitătilor de regulare a flăcrărei în limite mari. Datorită regula­ritătii sigure a focului, puteti obtine, fără să stricati material, orice preparat (ca glazuri, creme, etc.), chiar cu experientă mai pu­tină în arta culinară.

Body