Cum dezamorsăm bomba cu CAS

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Aducerea de bani la buget după reducerea CAS va fi marea provocare a anului bugetar 2015
Aducerea de bani la buget după reducerea CAS va fi marea provocare a anului bugetar 2015

Pentru că Guvernul n-a fost convingător în studiile sale de impact privind reducerea contribuţiilor de asigurări sociale (CAS), au ieşit la rampă mai multe structuri private care arată posibilele consecinţe ale scăderii cu cinci puncte procentuale a acestor plăţi. Ciudat, chiar dacă toţi îşi doresc această măsură, scenariile arată că, după reducerea contribuţiilor, bugetul va arăta ca şi cum ar fi suferit un atac cu bombă. Bomba cu CAS.

Să recapitulăm: Guvernul crede că impactul negativ al reducerii CAS asupra bugetului va fi de 850 de milioane de lei în trimestrul IV şi de 4,8 miliarde de lei în anul 2015, iar în compensare vor fi venituri din taxa pe stâlp, din contribuţiile bogătaşilor şi din dările către stat pe care companiile nu le mai pot evita prin metoda insolvenţei.

Desigur, oficialii de la Palatul Victoria argumentează şi cu efectele benefice la nivel structural, cum ar fi scoaterea la lumină a locurilor de muncă plătite la negru şi crearea de spaţiu pentru noi locuri de muncă.

Iată şi calculul premierului Victor Ponta: „De la 20 de angajaţi, prin reducerea aceasta a CAS, economiseşti salariul pe care îl plăteşti celui de-al 21-lea. Deci, practic, la 20 de angajaţi poţi să mai faci un loc de muncă şi nu te costă nimic“.

Aşa o fi, dar statisticile oficiale – care sunt tot ale Guvernului – contrazic argumentele arătate mai sus.

În primul rând, încasările din CAS sunt, acum, de 13,5 spre 14 miliarde de lei pe trimestru, iar o reducere a acestora cu 5% înseamnă un impact negativ de peste 1,5 miliarde de lei (nu de 850 de milioane pentru trimestrul IV); în al doilea rând, acum sunt 4,3 milioane de salariaţi plătitori de CAS – ar trebui ca numărul lor să crească spre 6-7 milioane pentru a umple gaura bugetară; sau, potrivit calculelor Blocului Naţional Sindical, salariul mediu al contributorilor ar trebui să crească de la mai puţin de 2.400 de lei în prezent la peste 3.600 de lei.

De ce această reducere este o bombă? CAS este cea mai mare resursă de venituri la buget, depăşind chiar şi TVA.

În primele patru luni, din contribuţiile sociale s-au adunat la buget 18,5 miliarde de lei, iar din TVA – 16,4 miliarde de lei.

(E chiar interesant cum câteva milioane de contributori care plătesc CAS aduc la buget o sumă mai mare decât toate milioanele de consumatori din România, care plătesc TVA.)

Aşadar, matematica arată că, lovind la temelia acestei surse bugetare, rişti un cutremur care ar pune în pericol chiar capacitatea de plată a sistemului.

A nu pune nimic în locul găurii bugetare este exclus, aşa cum exclusă este deja amânarea măsurii, mai ales după adoptarea şi de către Senat, marţi, a proiectului guvernamental. Şi atunci, cum dezamorsăm această bombă cu CAS?

S-au vehiculat mai multe soluţii, între care creşterea colectării a fost preferata tuturor vocilor.

Să creşti colectarea, când în România este mai deranjantă birocraţia, procedura plăţii, decât suma în sine...

Sau mărirea bazei de impozitare. Să măreşti baza de impozitare, introducând noi plătitori sau eliminând unele facilităţi. Ar fi o soluţie, dar ar însemna să dai pe mere ce ai luat de pe pere.

Sau reducerea cheltuielilor inutile. Să reduci cheltuielile inutile, mai ales într-un an electoral – asta, da, metodă de dezamorsare!

Sau să reduci evaziunea. Da, uitasem, avem o evaziune care, dacă s-ar reduce cu câteva puncte procentuale, ar crea spaţiu pentru relaxări fiscale şi mai spectaculoase.

Iată că nu suntem chiar în faţa drobului de sare, soluţii pentru compensarea reducerii CAS sunt destule.

Important este să găsim „geniştii“ dispuşi să dezamorseze bomba, în contextul în care experţii FMI şi-au declinat competenţa, iar experţii de la Palatul Victoria urmează să se refugieze în Banca Naţională.

Abia aştept să văd deznodământul acestui thriller bugetar.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite