Cum a demarat PNRR: doar 13 din cele 21 de jaloane din PNRR au fost îndeplinite satisfăcător

Foto Inquam Photo

Europarlamentarul Dragoş Pîslaru şi fostul ministru al Investiţiilor, Cristian Ghinea, au lansat luni Monitorul PNRR instrument prin care sunt urmărite pas cu pas şi diagnosticate pentru implementare corectă jaloanele şi ţintele din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României.

„Buletinul de sănătate al PNRR” va fi publicat o dată la 3 luni şi va conţine stadiile de implementare a jaloanelor, din cele 21 de ţinte care trebuiau îndeplinite până la finalul anului trecut fiind implementate doar 13, după cum a declarat Cristian Ghinea.

„Din cele 21 de jaloane şi ţinte au fost îndeplinite în mod satisfăcător doar 13. Menţionăm că 4 dintre jaloanele şi ţintele neîndeplinite nu au fost din cauza Guvernului României, ci a neînţelegerilor dintre Comisia Europeană şi Banca Mondială. Nu doar noi suntem în această situaţie, ci şi alte state europene, precum Italia” a declarat Cristian Ghinea.

Printre ţintele/jaloanele care nu au fost îndeplinite se numără:

- Adoptarea strategiei de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2021-2025 şi aplicarea planului de acţiune (termen T4 din 2021)

- Intrarea în vigoare a unei ordonanţe a guvernului privind stabilirea mandatului legal al Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE), al Ministerului Finanţelor şi al Autorităţii de Audit (termen T4 din 2021)

Aceste două jaloane sunt în pericol/blocate în procesul de implementare. „Măsurile propuse/adoptate de guvern nu sunt adecvate/suficiente. Comisia Europeană a ridicat sau este iminent să ridice semnale de alarmă cu privire la îndeplinirea jalonului/ţintei”, se arată în Monitor.

CNAIR trebuia de mult să fie reorganizată

În întârziere este şi intrarea în vigoare a Legii nr. 50/2021 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 55/2016 privind reorganizarea Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România – S.A. (C.N.A.I.R.) şi înfiinţarea Companiei Naţionale de Investiţii Rutiere – S.A. (C.N.I.R.) (2021 T2) 

Este nevoie de un cloud guvernamental

În ce priveşte grupul operativ pentru implementarea şi monitorizarea reformelor şi investiţiilor privind transformarea digital, care ar fi trebuit implementat în ultimul trimestru al anului trecut, „Buletinul de sănătate al PNRR precizează că investiţia în cloud-ul guvernamental este una dintre cele mai importante dar şi mai dificile din tot PNRR. 

„Ideea de bază a deciziei noastre de a include cloud-ul în PNRR a fost de a sparge cercul vicios al investiţiilor în digitalizarea statului care nu fac decât să aducă la zi insulele digitale: fiecare instituţie şi-a făcut de capul său propriile sisteme informatice. Acesta este motivul real pentru care încă mai cărăm informaţia pe hârtie între diverse instituţii ale statului. Până nu vom avea acest cloud guvernamental, toată vorbăria politică despre birocratizare este apă de ploaie. A face însă un cloud este complicat şi e un proiect major, care a pus probleme unor state mai avansate. Deşi intenţia noastră politică a fost clară, am întâmpinat problema uriaşă a lipsei unui proiect tehnic. Nimeni nu a lucrat în ultimii ani să livreze un proiect care să spună clar: unde, cine, cum se leagă actualele baze de date. Am obţinut din partea Comisiei Europene, prin negocieri politice, o uriaşă concesie: să includem cloudul în PNRR şi să dezvoltăm proiectul în cadrul PNRR”, menţionează iniţiatorii proiectului în Buletinul de sănătate al PNRR.

În ce a constat concesia: în primele şase luni se constituie o echipă tehnică (finanţată din PNRR – aceasta este asistenţă tehnică acceptată de Comisie tot ca excepţie, este ceea ce PSD şi diverşi manipulatori numesc ”consultanţă)”. Acest task force face tot proiectul şi opţiunile în primele şase luni.Task force-ul a fost constituit printr-un HG propus de Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, trimis în circuitul de avizare în 27 decembrie şi aprobat de Guvern în 30 decembrie 2021.

Dat fiind că jalonul vorbeşte şi despre operationalizarea task force-ului nu poate fi considerat îndeplinit prin simpla adoptare a HG-ului. Guvernul are însă timp să operaţionalizeze efectiv acest task force până la scrierea cererii de plată viitoare. Acesta este motivul pentru care am notat cu portocaliu. Problema de fond este că actuala întârziere poate duce la întârzierea livrabilului major şi urgent: analiza de opţiuni şi proiectul pentru cloud. O întârziere duce la alta şi constituirea în sine a echipei este de facto doar un jalon intermediar şi ajutător pentru cel mai important: proiectul (jalonul 143 care trebuie făcut până în martie 2022).

Pîslaru: PNRR nu este al unui guvern, ci al cetăţenilor

„Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă nu este al unui guvern. Este al cetăţenilor. PNRR este planul nostru de ţară, este o şansă istorică pentru repararea României şi plasarea ei între statele moderne ale Europei. În ciuda numeroaselor acţiuni politice de subminare a eforturilor, de discreditare a măsurilor cuprinse în PNRR, de reducere a ambiţiilor şi de evitare a îndeplinirii obiectivelor, PNRR rămâne în picioare, deoarece românii îşi doresc să îl vadă transformat în realitate. Iar pentru asta, avem nevoie de o monitorizare obiectivă, transparentă, detaliată a modului în care PNRR trece de pe hârtie în concret. Avem nevoie de un Monitor PNRR” a spus Dragoş Pîslaru, europarlamentar USR în grupul Renew Europe.

„PNRR este acum un şantier în organizare. Jaloanele stabilite pentru 31 decembrie 2021 erau măsuri de organizare a şantierului. Considerăm că, din cele 21 de jaloane, 13 sunt îndeplinite complet, restul sunt în întârziere sau sunt sunt îndeplinite formal, însă defectuos. Guvernul a făcut eforturi pe ultima sută de metri, unele măsuri trebuie însă reconsiderate. Tot ce nu este îndeplinit acum - sau e doar bifat şi are probleme de fond - poate pune în pericol reformele şi investiţiile următoare. De astăzi, publicul din România are la îndemână un instrument unde poate căuta toate jaloanele şi ţintele, pe domenii, pe cuvinte cheie, împreună cu stadiul lor la zi”, a spus Cristian Ghinea, coordonator politici publice USR.

La evenimentul de lansare a platformei MonitorPNRR au participat şi Corina Atanasiu, fost secretar de stat în Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, cu o analiză a situaţiei pe domeniul Educaţiei din perspectiva obiectivelor cuprinse în PNRR, şi Dragoş Neacşu, vicepreşedinte „O Ţară ca Afară”, membru în boardul fundaţiei Romanian Business Leaders, cu o perspectivă a mediului de afaceri raportat la obiectivele cuprinse în PNRR.