Culise: Se iau în calcul trei scenarii de creştere a pensiilor. Niciunul nu e cu 40% din septembrie

Discuţiile purtate zilele acestea la nivel înalt în privinţa creşterii pensiilor privesc o derogare de la procentul de 40% stipulat în legea pensiilor pentru majorarea din luna septembrie, guvernanţii luând în calcul alte trei scenarii.

Toate cele trei scenarii luate în calcul prevăd o majorare a pensiilor în două etape, una în septembrie, conform legii, iar cealaltă în primăvara anului viitor.

„Se discută aceste trei scenarii care prevăd creşteri procentuale diferite, prima majorare urmând să aibă loc în toamnă, iar cea de-a doua în primăvara anului viitor, urmând ca sumele necesare acestei a doua majorări să fie cuprinse în bugetul de stat pe anul 2021, care va fi întocmit în ultimele luni din 2020”, au declarat pentru „Adevărul” surse apropiate discuţiilor.

Potrivit acestora, un prim scenariu priveşte majorarea cu doar 10% a pensiilor în septembrie şi diferenţa de 30% în primăvara anului viitor.

Al doilea scenariu este majorare cu 15% în toamnă şi 25% în primăvară, iar al treilea priveşte o creştere cu 20% în toamnă şi alte 20% în primăvara lui 2021.

În sprijnul susţinerii creşterii etapizate a pensiilor, guvernanţii ar putea invoca cheltuielile uriaşe pe care trebuie să le suporte în acest an bugetul de stat din cauza pandemiei.

Economişti: Impactul creşterii pensiilor este devastator pentru buget

Economiştii au atras în numeroase rânduri atenţia asupra impactului creşterii pensiilor asupra bugetului de stat.

Potrivit Consiliului Fiscal, o creştere cu 40% a pensiilor din septembrie va avea un impact suplimentar de 24,8 de mld. lei, pentru patru luni din an. Anii viitori vor fi însă devastatori pentru buget, spun economiştii – 51 mld. lei pentru 2021 şi 81 mld. lei pentru 2022.

Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal, insistă: impactul bugetar al majorării cheltuielilor cu asistenţa socială (inclusiv pensii – n. red.) ar aduce un deficit bugetar de 8% din PIB în anul 2022, în condiţiile în care legea pensiilor va rămâne în varianta actuală.

De altfel, cu mult înainte de izbucnirea pandemiei în România, economistul Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului BNR Mugusr Isărescu avansa chiar o creştere a pensiilor etapizată până în 2024. Mai precis, în decembrie 2019, economistul propunea ca PNL să îşi asume o majorare „sustenabilă” a pensiilor, cu numai 10% din septembrie 2020, urmând să îşi asume alte creşteri până la concurenţa creşterii de 40% până în anul 2024. 

Potrivit economistului, PNL a reuşit să preia guvernarea încă înainte de venirea recesiunii, însă problema este aceea că se confruntă cu o restricţie de timp. „Pe de o parte, este realist de presupus că o recesiune este mai degrabă mai aproape decât mai departe în timp, ceea ce presează pentru o corecţie cât mai rapidă a dezechilibrelor acumulate”, afirma Croitoru.

Orban a promis că vor creşte pensiile, dar nu a spus cu cât

Premierul Ludovic Orban a declarat luni seară într-o conferinţă de presă, că obiectivul Guvernului este de a creşte pensiile şi că acest lucru se va întâmpla „cu siguranţă”, dar a evitat să răspundă concret cu ce procent.

 „Vom lua toate deciziile în funcţie de evoluţia economiei şi de resursele bugetare pe care le avem la dispoziţie şi mai ales în funcţie de prognozele care se vor face, pentru că obiectivul nostru este să creştem pensiile, dar să le creştem astfel încât să le putem plăti pe toată perioada în care este necesar să plătim pensiile. Cu siguranţă, vom creşte pensiile”, a spus Orban.

„După cum bine ştiţi, în conformitate cu Pactul de Stabilitate, care e transpus prin Legea responsabilităţii fiscal-bugetare, după primele şase luni ale fiecărui an Ministerul Finanţelor trebuie să prezinte un raport privitor la starea economiei şi starea bugetului. În funcţie de acest raport şi în funcţie de prognozele care vor fi realizate, vom lua deciziile care se impun”, a adăugat premierul.

 Legea pensiilor prevede o nouă formulă de calcul în 2021

Amintim că pensiile au crescut în toamna anului trecut de la 1.100 lei la 1.265 lei, Legea 127/2019 stipulând că valoarea punctului de pensie va creşte, etapizat, până în toamna lui 2021.

Astfel, în 2020, din luna septembrie, ar urma să crească la 1.775 lei, pentru ca după un an să ajungă la 1.875 lei.

Din septembrie 2021, potrivit aceleiaşi legi, se va aplica o altă formulă de calcul al pensiilor, respectiv va fi introdus şi punctul de referinţă, a cărui valoare va fi indexată anual cu rata inflaţiei şi 50 la sută din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat.