Creşterea economică ar trebui atenuată la 3,5% pe an, crede Jeffrey Franks, şeful delegaţiei FMI în România din anii crizei

Jeffrey Franks, fost şef al delegaţiei FMI în România în perioada 2009-2012, se află zilele acestea la Bucureşti

România ar trebui să urmărească mai degrabă o creştere economică de 3,5% timp de zece ani decât să urce la niveluri de 4,5%-5% şi apoi să intre în criză, a afirmat marţi Jeffrey Franks, fost şef al misiunii FMI în România în perioada 2009-2012

Oficialul a precizat că pentru avans mai mare sunt necesare politici durabile şi a atras atenţia autorităţilor să nu repete greşelile din anii anteriori crizei, prin stimularea creşterii economice fără a avea rezerve pentru perioade mai dificile.

Franks a condus misiunea FMI în România în perioada cea mai grea după declanşarea crizei financiare, recomandând măsuri de reducere a salariilor, concomitent cu creşteri de taxe pentru micşorarea deficitului bugetar şi revigorarea economiei.

Creşterea dinaintea crizei „era clar nesustenabilă“

„Este reconfortant că România s-a întors la creştere economică, dar nu este la fel de mare ca cea dinainte de criză, care era clar nesustenabilă. Întrebarea care se pune acum este dacă o parte din impozite şi paşii legaţi de salarizare care au fost făcuţi în ultimul an contribuie la sustenabilitate sau ne îndepărtează de ea“, a spus Franks la o conferinţă privind politicile economice pentru creşterea sustenabilă, organizată de Ministerul Finanţelor.
El a atras atenţia însă că nu trebuie repetate aceleaşi greşeli pe care România le-a făcut în trecut, „de a aţâţa focul creşterii economice când este deja puternic, fără să pună deoparte buffere pentru timpurile rele“.

„Cred că România trebuie să meargă pe un drum prudent ca să asigure o creştere sustenabilă pe decade, nu pe un an sau doi. Mai degrabă m-aş uita ca România să crească cu 3,5% timp de 10 ani decât s-o văd la 4,5%-5% şi apoi să aibă criză economică.
Acesta este pericolul cu care se confruntă ţara acum şi aş recomanda precauţie în acest sens“, a punctat reprezentantul FMI, care a menţionat că exprimă opiniile proprii, nu poziţia Fondului.

El a explicat că economia românească ar putea urca la 4,5%, dacă este o rată de creştere sustenabilă şi poate fi susţinută la acest nivel prin politici durabile, având astfel „o cale către viitor“.

Ce ne recomandă Franks

Pentru a atinge acest deziderat, România trebuie să aibă o absorbţie mai bună a fondurilor europene, o rată mai mare de investiţii, guvernul să se uite la întreprinderile de stat şi să le privatizeze.

„Nu este vorba să pompezi în deficit, e vorba de investirea în lucruri care generează creşterea în timp“, a punctat Franks.

Referindu-se la politicile monetare, reprezentantul FMI spune că România trebuie să se asigure că politicile de rată a dobânzii sunt consistente şi unitare cu drumul inflaţiei.

Totodată, apreciază că finanţarea consumului este bună, însă trebuie urmărită pentru a nu se supraîncălzi.

„Cred că în linii mari, indicatorii economiei româneşti se regăsesc destul de bine. Există totuşi îngrijorarea referitoare la deficitul bugetar, nu cu privire la nivel, ci la direcţia acestuia.
Vrem să ne asigurăm că direcţia deficitului în România nu merge în sus, mai ales în momente ca acesta, când creşterea este robustă, aceasta este cheia pe viitor“, a atras atenţia fostul negociator-şef pentru România.

O altă zonă unde cifrele se pot îmbunătăţi vizează investiţiile, atât a celor private, cât şi a celor de stat, concomitent cu atragerea de fonduri europene.

Franks a punctat că investitorii se uită nu numai la costul investiţiei când se gândesc unde să-şi plaseze banii, ci şi la climatul de afaceri, abilitatea ca investiţia lor să fie profitabilă.

Aceştia compară statele la care se uită în termeni de transparenţă, eficienţa birocraţiei, climatul investiţional şi sistemul juridic.

Românii nu l-au uitat

Întrebat cum crede că a fost ţinut minte de către români, ca cel care a tăiat pensiile şi salariile sau cel care a rezolvat o criză, Franks spune că peste tot unde se duce în lume întâlneşte români care vin să discute, 90% dintre interacţiunile pe care le-a avut fiind pozitive.

Oficialul adaugă că îşi doreşte să fi realizat mai multe progrese pe zona reformelor structurale în timpul mandatului său, întrucât sunt foarte importante pe termen lung şi consideră că toate măsurile aplicate au fost dificle, dar necesare pentru ajustarea deficitelor şi revenirea economiei româneşti.

„E uşor întotdeauna să te aşezi după aceea şi să încerci să-ţi dai seama ce ar fi trebuit făcut mai bine, toţi suporterii de fotbal fac acest lucru a doua zi după meci. Sunt fericit că România, una peste alta, a fost o poveste de succes în termeni de stabilizare a economiei şi revenire la creştere.
Au fost provocări importante, deficitul fiscal era foarte înalt, inflaţia era ridicată, o situaţie foarte dificilă“, a afirmat Franks.

El a punctat totuşi, fiind întrebat dacă apreciază că ar fi trebuit să facă ceva diferit, că şi-ar fi dorit mai multe progrese pe partea de reforme structurale, pentru că acestea vor fi foarte importante pe termen lung.

„Per ansamblu cred că a fost dificil, dar necesar un set de paşi care au fost făcuţi atunci“, a întărit Franks.

„Precauţia este lecţia pe care am învătaţ-o din criză“

Reprezentantul FMI a amintit că, în perioada 2006-2008, au fost tăiate taxe şi au crescut foarte mult cheltuielile publice, care păreau în regulă la vremea respectivă, dar odată ce economia a luat-o în jos, s-au dovedit a fi nesustenabile.

Franks a recomandat Guvernului să trateze cu prudenţă aceste aspecte, având în vedere măsurile de relaxare fiscală adoptate în ultima perioadă, coroborate cu creşterea salariului minim.

„Dacă sunt continuate, nu va fi bine pentru stabilitatea economică pe termen lung. Precauţia este lecţia pe care am învătaţ-o din criză şi actualul Guvern, dar şi cele viitoare trebuie să aibă în vedere acest lucru“, a conchis Franks.