VIDEO Corneliu Dinu, profesor de geologie: „Românii ar trebui să ştie că lângă ei au loc operaţiuni de explorare a gazelor de şist şi nu se întâmplă nimic”
0
Corneliu Dinu, profesor doctor inginer la Facultatea de Geologie şi Geofizică din cadrul Universităţii Bucureşti, a declarat, la Adevărul Live, că românii ar trebui să ştie că anual se produc mii de operaţiuni de explorare pentru identificarea resurselor energetice, tradiţionale sau neconvenţionale. Ele se numesc profiluri seismice, însă nu au nicio legătură cu activitatea seismică sau cutremure, adaugă Dinu.
Corneliu Dinu: ”Fracturarea hidraulică este un procedeu folosit şi în alte ramuri, nu doar pentru gazele de şist. La gazele convenţionale, fracturarea hidraulică se face pentru stimularea secundară sau terţiară. Fără această metodă, eu pot exploata doar 20-30% din zăcăminte. Prin ea, procentul creşte. Metoda se foloseşte din anii 60, inclusiv în România.
Cei care locuiesc în zonele cu petrol ar resimţit uneori mici - să nu le zicem cutremure, dar vibraţii - produse de această metodă.
În cazul gazelor de şist, procedeul este ceva mai amplu. Eu trebuie să intru cât mai adânc într-o rocă şi s-o sparg pe o distanţă cât mai mare ca să eliberez gazele. De aceea, metoda a fost combinată cu forarea pe orizontală.
Fracturarea hidraulică se face succesiv. Procesul în sine durează o oră. Apoi las sonda să funcţioneze, poate funcţiona 20 de ani fără nicio altă intervenţie.
În primul rând, fracturarea hidraulică este un proces controlat. Eu am nevoie să fracrurez, de regulă, o rază de câteva sute de metri în raport cu adâncimea. Acest control nu este absolut perfect.
Cutremurele care apar au magnitudini mici, de obicei nici nu se resimt la suprafaţă. Este ca la exploziile controlate în cariere.
Dacă operaţiunea de fracturare se produce într-o zonă de falie, aceste vibraţii ar putea fi accentuate. De cele mai multe ori nu se întâmplă aşa. Dar România are foarte multe falii, multe încă necunoscute. Dacă aţi vedea o hartă cu aceste falii, v-aţi îngrozi.
Operaţiunile de fracturare hidraulică din Bârlad nu ar putea amplifica activitatea seismică din Vrancea. Energia eliberată prin fracturarea hidraulică se propagă pe o lungime de cel mult un kilometru şi la o adâncime de trei kilometri. Oricum, această energie pierde din putere, ea nici nu se mai simte la suprafaţă.
Fracturarea hidraulică ar putea genera efecte dacă este făcută sistematic, zi de zi, o perioadă îndelungată.
Aditivii şi nisipul au rolul de a facilita procesul de rupere a rocii. Ei pot să ajute ca atunci când s-a produs ruptura, mişcarea de suprafaţă să fie mai uşor de făcut. Ei acţionează ca un lubrifiant. Cele mai multe astfel de substanţe sunt alese astfel încât să nu lase depuneri pe conductele care transportă gaze. Aceşti aditivi nu sunt nocivi.
Aditivii sunt cunoscuţi, sunt folosiţi aceiaşi mereu. Proporţia diferă de la companie la companie, dar niciodată n-o să-şi publice reţetele, sunt secretele lor.
Acizii folosiţi la fracturarea hidraulică sunt aceiaşi precum cei folosiţi la curăţarea piscinelor. O altă substanţă folosită la acest procedeu este utilizată şi în industria igienei orale. Nu se folosesc substanţe radioactive, ele nici nu ajută cu nimic la acest procedeu.
Filmul cu robinetul din care curge apă care ia foc este un trucaj. Este vorba de interese economice. Câţi care trăiesc în zone cu industrie de petrol şi gaze nu au mai păţit aşa ceva? Acum câteva zone au existat astfel de infiltraţii şi în România.
Fracturarea hidraulică nu afectează pânza freatică. Poate doar în cazul unui accident nefericit, dacă o să cadă o bombă atomică. Atfel nu.”
Dumitru Chisăliţă, expert energie şi blogger adevarul.ro, a intrat în direct prin telefon cu jurnaliştii „Adevărul”:
„Epuizarea resurselor de hidrocarburi continuă în fiecare zi. Descoperirea de surse noi este vitală, înţelegem asta în fiecare zi. Inclusiv prin dezvoltarea tehnologiei, precum şi din cauza costurilor de exploatare mai mici, industria s-a reorientat către altă formă. Aşa că s-a ajuns la un echilibru economic.
Creşterea ofertei va genera o scădere a preţului, prin urmare activitatea economică va fi sprijinită şi îmbunătăţită. În plus, orice investiţie nouă produce efecte în lanţ în economie: locuri de muncă, echipamente şi altele.
În factura consumatorilor finali se va reflecta exploatarea gazelor de şist doar atunci când vom cunoaşte costurile de exploatare, deocamdată vorbim doar de explorare. Dar faptul că va exista o producţie suplimentară ar putea genera o repliere a furnizorilor tradiţionali. Aşa că da, costurile ar putea scădea.
Apariţia acestei producţii suplimentare de gaze ar putea ajuta România să-şi renegocieze contractele cu furnizorii, inclusiv cu Gazprom. ”
Adevărul LIVE: dezbatere despre exploatarea gazelor de şist cu Corneliu Dinu, profesor de geologie
În dialog cu jurnaliştii „Adevărul” a intrat şi Ionel Blănculescu, analist economic şi consilier al premierului Victor Ponta:
„Vorbim de interese economice. Acesta este sensul existenţei economice. Vorbim despre capacitatea de a vinde. Cei care au ajuns cu gazul natural la 100 de dolari mia de metri cubi faţă de 500 de dolari cât e în Europa, normal că sunt mai competitivi. Sunt manifestări normale.
Apa aceea se află la patru kilometri sub pânza freatică. Filmul cu robinul pe care curge un lichid care ia foc este un film contrafăcut, nu există aşa ceva.
Acest fenomen generează o nouă ordine economică mondială, relocarea giganţilor energetici din Europa în SUA generează o mare problemă UE.
Vor fi paşi mulţi şi grei până la o eventuală exploatare. Vor fi preţuri mai mari la gazele de şist din cauza costurilor de exploatare, dar apoi vor scădea, vor ajunge până la jumătate.
Este foarte greu ca o companie să fie specializată şi în explorare şi în exploatare. Există multe state în care se fac operaţiuni de explorare, dar nu se trece niciodată la exploatare din diverse motive precum costuri, cadrul legislativ, motive politice.
Nu cred că Bârladul a devenit Solidaritatea din anii 1980, unde protestatarii reuşeau să-şi exprime nemulţumirile. Cu siguranţă sunt implicate companii de lobby, interesate să împiedice cât mai mult acest proces. Dar acesta este un lucru cunoscut la nivelul decidenţilor.
La fel s-a întâmplat şi cu RMGC şi, după ce s-a anunţat că se va amâna, toate organizaţiile care au militat pentru asta s-au dat la fund. Nu au trecut la treabă după, pentru a ecologiza zona care este una de calamitate. Interesul lor era pur şi simplu să amâne exploatarea, nu ecologizarea zonei.
Există interese economice externe, nu interne, la mijloc. Realitatea este că există interese străine în a nu deranja modul în care funcţionează piaţa, există interese de a nu scădea preţul la gaze, există mercenari care apelează la proteste şi manipulează populaţia, sperie oamenii că apa va fi poluată, că va omorî viaţa pe Pământ.
La fel au spus şi la Roşia Montană despre cianură, dar s-a dovedit că nu este aşa. Se folosesc de mase pentru a realiza aceste proteste. Bârladul este un pol al sărăciei din România şi poate fi manipulat foarte uşor. ”
Corneliu Dinu: „Lumea ar trebui să ştie că pe lângă ea se fac explorări, se face explorare seismică, şi nu simte nimeni nimic.
Cea mai bună metodă de explorare este forajul - eu îmi extrag materia, este şi ieftină. Scot probe, le analizez.
La gazele de şist mă interesează să analizez conţinutul, cel mai important indicator este carbonul organic total. Dacă acesta există în proporţie de cel puţin 1,2% sau 10-11%, atunci merită să fie exploatat.
Fac investigaţia pe o sondă, două, cinci, cât consider că este nevoie, dar nu pot să ştiu de la început de câte e nevoie.
O sondă verticală adâncimi de peste 4.000 de metri costă niciodată sub cinci milioane de euro.
Cine face investigaţii, face cu riscuri de rigoare la costuri.
România face explorare. Peste 40 de companii fac explorare. O mulţime de perimetre care se explorează pt petrol şi gaze, cele mai mari sunt ocupate de Petrrom şi Romgaz.
Explorarea este cea mai periculoasă operaţiune din punct de vedere economic. De aceea, concesiunile se cedează înapoi statului. Peste 10 ani, el poate fi scos iar la licitaţie publică, explorat. Iar avansul tehnologic ar putea permite atunci exploatarea resurselor din acel perimetru. ”
Se încarcă comentariile...
