Raportul de ţară al Comisiei Europene: România se confruntă cu dezechilibre economice. Schimbările la Pilonul II favorizează plecarea administratorilor

România se confruntă cu puternice dezechilibre economice, recentele iniţiative legislative riscând să ameninţe funcţionarea normală a sectorului financiar, arată Comisia Europeană în raportul său de ţară. printre ini'iative, CE aminteşte de OUG 114 privind Pilonul II, suprataxarea băncilor, a companilor din energie şi a celor din telecomunicaţii.

În raport, comisia subliniază necesitatea de a promova investiţiile, de a urma politici fiscal-bugetare responsabile şi de a pune în aplicare reforme bine concepute. Provocările variază în mod semnificativ de la o ţară la alta şi necesită măsuri de politică adecvate şi hotărâte.

Potrivit raportului, România se confruntă cu riscuri crescute sub forma deteriorării deficitului de cont curent şi accelerarea costurilor cu forţa de muncă iar deciziile guvernamentale recente au sporit riscurile în sectorul financiar şi ar putea afecta în mod negativ investiţiile private.

"Recentele iniţiative legislative riscă să ameninţe funcţionarea normală a sectorului financiar. Aceste iniţiative includ o lege adoptată de Parlament care plafonează retroactiv dobânzile la creditele ipotecare şi o ordonanţă de urgenţă a Guvernului care impune o taxă pe activele bancare, legată de dobânda interbancară. 

Mai mult, măsurile care vizează Pilonul II de pensii, adoptate, de asemenea, prin ordonanţă de urgenţă, ar putea afecta semnificativ dezvoltarea pieţelor de capital, care sunt deja foarte limitate în România. Noile riscuri pentru sectorul bancar, slăbirea investitorilor instituţionali şi creşterea lipsei de predictibilitate a procesului de elaborare a politicilor ar putea afecta, de asemenea, investiţiile private", subliniază Comisia Europeană în documentul intitulat "Semestrul european - pachetul de iarnă: evaluarea progreselor înregistrate de statele membre în ceea ce priveşte îndeplinirea priorităţilor economice şi sociale".

Potrivit Executivului comunitar, aceste decizii ar putea genera o reducere a creditului disponibil, mai puţini investitori pe termen lung şi un climat de elaborare a politicilor instabil şi impredictibil.

Pe de altă parte, forul european atrage atenţia că România se confruntă cu riscuri crescute sub forma deteriorării deficitului de cont curent şi accelerării costurilor cu forţa de muncă.

"Deficitul de cont curent s-a adâncit începând din 2014, în principal din cauza creşterii deficitului balanţei comerciale. În pofida unei performanţe bune a exporturilor, creşterea importurilor a depăşit-o pe cea a exporturilor. 

Creşterile repetate ale salariului minim şi ale salariilor în sectorul public au pus sub presiuni crescute costurile cu forţa de muncă. Impactul politicilor salariale asupra competitivităţii costurilor a fost până acum contracarat de o serie de factori: câştigurile de productivitate, o translatare lentă către sectorul bunurilor comercializabile a creşterii costurilor cu mâna de lucru la nivelul întregii economii şi deprecierea monedei. Cu toate acestea, continuarea acestor tendinţe presupune posibile pierderi de competitivitate, lăsând economia vulnerabilă la şocurile externe", subliniază documentul citat.

Potrivit acestuia, deciziile guvernamentale cu privire la salariile în sectorul public şi salariul minim au jucat un rol major în creşterea riscurilor la adresa competitivităţii costurilor. De asemenea, politica fiscală expansionistă a limitat marja de manevră pentru amortizarea şocurilor potenţiale.

"Persistenţa acestor tendinţe poate provoca noi pagube asupra încrederii actorilor economici, poate reduce capacitatea economiei de a se adapta la şocurile care ar putea apărea acasă sau peste hotare şi poate afecta necesităţile în creştere ale economiei de finanţare externă, măsurate prin înrăutăţirea deficitului", se mai precizează în raportul de ţară al CE.

În luna noiembrie, Comisia a lansat bilanţuri aprofundate pentru 13 state membre, în scopul de a analiza dacă acestea se confruntă cu dezechilibre macroeconomice şi, în caz afirmativ, de a evalua nivelul de gravitate al respectivelor dezechilibre. În prezent, Comisia a ajuns la concluzia că există dezechilibre sau dezechilibre excesive în cele 13 state membre, însă gravitatea dezechilibrelor s-a diminuat în unele cazuri.

Comisia a publicat miercuri şi un raport privind punerea în aplicare a Recomandării Consiliului privind „parcursurile de actualizare a competenţelor”, care face parte din Noua agendă pentru competenţe în Europa, prezentată de Comisie în iunie 2016. În prezent, în UE există 61 de milioane de adulţi care au absolvit, în cel mai bun caz, ciclul de învăţământ secundar inferior. Prin intermediul acestei recomandări, statele membre s-au angajat să ofere adulţilor cu un nivel scăzut de competenţe şi calificări oportunităţi noi şi îmbunătăţite de a-şi ameliora aptitudinile de bază de citire şi scriere, precum şi aptitudinile numerice şi digitale. Acest raport analizează măsurile luate de statele membre, care diferă ca amploare şi nivel de ambiţie. Multe dintre aceste măsuri au beneficiat de sprijin din Fondul social european.

Consiliul urmează să discute pe marginea rapoartelor de ţară şi a rezultatelor bilanţurilor aprofundate. În lunile următoare, Comisia va organiza reuniuni bilaterale cu statele membre în lumina analizei acestor rapoarte. Vicepreşedinţii, comisarii şi serviciile Comisiei vor efectua vizite în statele membre pentru a se întâlni cu guvernele, parlamentele naţionale, partenerii sociali şi alte părţi interesate şi pentru a discuta constatările rapoartelor. Aceste vizite vor include, de asemenea, discuţii specifice privind anexele referitoare la modul în care viitoarele fonduri ale politicii de coeziune a UE ar putea contribui la abordarea nevoilor specifice în materie de investiţii în statele membre.

În luna aprilie, statele membre trebuie să îşi prezinte programele naţionale de reformă, care detaliază priorităţile naţionale de reformă, şi programele de stabilitate (pentru ţările din zona euro) sau programele de convergenţă (pentru ţările din afara zonei euro), care prevăd strategiile lor bugetare multianuale.

Pe baza tuturor acestor programe, Comisia va prezenta în primăvară propunerile sale privind un nou set de recomandări specifice fiecărei ţări, care vor viza principalele provocări care trebuie abordate în perioada 2019-2020. Recomandările vor include, de asemenea, orientări bugetare. Acestea se vor baza pe previziunile de primăvară ale Comisiei, care vor include datele bugetare finale pentru 2018, validate de Eurostat.