Care este moştenirea pe care o lasă Mariana Gheorghe după 11 ani în fruntea companiei? Ce spune backround-ul Christinei Verchere despre o nouă viziune la OMV Petrom? De ce a fost aleasă Christina Verchere? Se va schimba ceva în relaţia dintre stat şi companie? A pierdut statul român conexiunea cu OMV Petrom, acolo unde liantul dintre austrieci şi guvernul român era Mariana Gheorghe? Este un eşec că şcoala românească şi mediul nostru de business nu au mai fost în stare să propună un CEO de top level, la 11 ani de la aderarea în Uniunea Europeană?

Mariana Gheorghe, 11 ani de mandat. Plusuri şi minusuri

Mariana Gheorghe este prima femeie CEO din România care a fost numită în fruntea unei companii de top. Este un produs al şcolii româneşti vechi, modelată apoi printr-un program derulat de London Business School. După privatizarea companiei, ea a devenit preşedintele executiv, funcţie pe care a deţinut-o din 15 iunie 2006. Renunţarea va deveni efectivă la momentul în care Christina Verchere va prelua funcţia, cel mai târziu pe 20 mai 2018.

Se va vorbi multă vreme despre moştenirea Marianei Gheorghe în fruntea OMV Petrom. Dar, ceea ce este esenţial de remarcat la plecare este că, în ultimul său an de mandat, compania a obţinut unul dintre cele mai bune rezultate financiare din istorie. În condiţiile unui declin al producţiei, pe primele 9 luni din 2017, OMV Petrom a înregistrat un profit mai mare cu 111%  decât în 2016 iar vânzările totale ajunseseră la 14,29 de miliarde de lei! În plus, OMV Petrom, cu Mariana Gheorghe la cârmă, a fost prima companie la care statul român este acţionar şi care a depăşit pragul de 1 miliard de euro profit net, în anul 2013.

De mandatul Marianei Gheorghe se leagă şi câteva decizii importante care au dus compania în prim-plan. Dacă ar fi să vorbim despre eşecuri, Arpechim şi Doljchim sunt două proiecte care au eşuat dramatic, cu 20.000 de oameni pierzându-şi locurile de muncă. Cel mai răsunător a fost închiderea Arpechim. În anul 2011, una dintre cele mai mari rafinării din ţară era închisă definitiv de Petrom, după ce, cu câţiva ani înainte, îşi pierduse autorizaţia de mediu iar o serie de decizii manageriale luate ulterior nu s-au dovedit a fi prea inspirate. În 2012 venea rândul Doljchimului. Decât să retehnologizeze compania pentru respectarea legislaţiei de mediu, operaţiune care era mult prea costisitoare, OMV Petrom a preferat să o demoleze. Câţiva ani mai târziu, în 2015, la doi ani după cel mai bun rezultat din istorie, OMV Petrom înregistra cel mai prost bilanţ de la privatizarea companiei. Afectată de scăderea preţului barilului de petrol, compania raporta un minus de 1.9 miliarde de lei numai pe ultimul trimestru!

În schimb, decizia strategică de a investi în Marea Neagră, în extracţia de petrol şi de gaze naturale, a fost luată în timpul mandatului Marianei Gheorghe. În anul 2012, OMV Petrom şi Exxon anunţau că au făcut o descoperire impresionantă la o adâncime de 3000 de metri în apele teritoriale ale Mării Negre. Dacă rezervele de gaze găsite acolo ar fi la fel de mari precum spun zvonurile, România s-ar transforma, peste noapte, într-unul dintre cei mai mari jucători energetici din regiune. Recent, OMV Petrom avea să anunţe şi descoperirea unui important zăcământ de ţiţei în apele de mică adâncime din Marea Neagră. De această investiţie pare că se leagă viitorul acestei companii.

Ce va păstra Christina Verchere de la Mariana Gheorghe şi ce ar putea să schimbe

Conducerea OMV a preferat o formă de continuitate şi să nu afecteze, probabil, cultura organizaţională, aşa că a numit tot o femeie ca succesor pentru Mariana Gheorghe. Mandatul ei va fi până în 2019, poate şi pentru a exista o perioadă de acomodare.

Christina Verchere este o enigmă pentru mediul politic şi cel de afaceri românesc, dar asta nu e neapărat o veste proastă. CV-ul educaţional seamănă cu cel al Marianei Gheorghe. Este licenţiată în ştiinţele economice la Universitatea din Aberdeen.

A activat 20 de ani într-una din cele mai mari companii din lume, British Petroleum. A fost implicată în operaţiuni de reorganizare a activităţilor de upstream (după accidentul platformei Horizon din Golful Mexicului), dar cartea ei de vizită o recomandă pentru activităţile de explorare şi producţie. A fost implicată în Canada în crearea unui joint venture pentru exploatarea nisipurilor de petrol dar a fost responsabilă, inclusiv, pentru operaţiunile de explorare şi descoperirile de la mare adâncime din zona arctică a Canadei.

Interesant este de ce un om care a activat 20 de ani într-o companie de renume mondial şi a condus şi o organizaţie în domeniu decide să facă o schimbare de carieră atât de importantă şi să plece din Indonezia, de la BP, şi să vină tocmai în România.

Am remarcat că, la ultimul său job, a dus bătălii fiscale şi de reglementare într-un mediu cu naţionalizări şi mult mai dur decât cel din România sau din Uniunea Europeană. În Indonezia, de exemplu, lucrurile stau cam aşa. Statul deţine resursele de petrol şi gaze naturale dar, pentru operaţiunile de explorare şi exploatare intră în acorduri cu contractori, făcând înţelegeri de tip profit sharing. Iar, acolo, lucrurile par să fie mult mai puţin elastice decât pe plaiurile mioritice. Asta ar trebui să fie un semn de exclamare pentru Guvernul României, care de 3 ani nu a fost în stare să adopte o nouă lege a redevenţelor.

În calitate de director executiv, Christina Vercher a trebuit să negocieze cu un mediu birocrat excesiv şi extrem de reglementat. Declinul preţului la ţiţei a afectat investiţiile iar costurile nu mai erau sustenabile. Aşa că a venit cu o serie de propuneri pentru a crea noi modele investiţionale. Una dintre decizii a fost reducerea tuturor costurilor. Dădea şi un exemplu, într-un interviu: mediul de exploatare în ape adânci, care este foarte scump. Va fi interesantă, aici, abordarea OMV Petrom faţă de investiţia în Marea Neagră.

Provocările Christinei Vercher

Una dintre ecuaţiile nerezolvate de OMV Petrom a fost acest sentiment al populaţiei că Petrom a fost vândut pe degeaba statului austriac. Este şi eşecul Marianei Gheorghe, şi al conducerii de la Viena şi al statului român. Dacă, până acum, în mentalul colectiv, figura unui director român mai atenua, cumva, acest sentiment, din momentul în care Christina Verchere va prelua mandatul lucrurile se vor schimba total la acest capitol.

Apoi, legat de proiectele de business, Christina Verchere va avea misiunea de a gestiona investiţia din Marea Neagră a OMV Petrom dar şi să elimine suspiciunile unei eventuale înţelegeri cu Gazprom, pe viitor.

Să nu uităm că, alături de Transgaz şi Romgaz, OMV Petrom este investigată de Comisia Europeană, prin DG Concurenţă, sub acuzaţia că a adoptat o strategie anticoncurenţială de împiedicare a exporturilor de gaze naturale din România ca abuz de putere dominantă. Procedura a fost deschisă oficial în luna iunie a anului trecut şi este în curs.

Va fi interesant modul în care OMV Petrom se va poziţiona faţă de un viitor proiect de modificare al legii redevenţelor. Guvernul Tudose a bâiguit ceva pe marginea acestui subiect anul trecut, dar totul a rămas în faza de dezbatere publică.

Spuneam că, în Indonezia, Christina Verchere vorbea despre noi modele de business în domeniu iar noul CEO pare să fie un expert în restructurare în sectorul upstream, dacă i s-a dat mână liberă să facă asta la BP. Asta ar putea să însemne că unul dintre obiectivele lui OMV Petrom ar fi acela de a înregistra un profit sustenabil. Mai mult ca sigur, în perioada următoare, Christina Verchere va evalua tot portofoliul companiei. Asta dacă nu a şi făcut-o deja. Va alege OMV Petrom să facă profit prin reduceri de costuri, sau prin achiziţionarea de active mature în anumite segmente?

E de văzut şi dacă OMV Petrom, sub conducerea Christinei Verchere, va încerca să aducă tehnologii cât mai inovatoare, dacă îşi va aduce propriul staff şi dacă se va schimba, ceva, inclusiv în procesul de recrutare şi de selectare al angajaţilor.

A capitulat de tot statul român în povestea OMV Petrom?

E un subiect de discuţie ce simbolizează numirea unui manager străin în fruntea OMV Petrom. Şi îl putem privi din mai multe unghiuri. Prima observaţie este că nici Mariana Gheorghe nu pare că s-a străduit foarte tare să crească pe cineva care să îi ia locul dar, dacă e să vorbim în jurul cuvântului eşec, acesta îi aparţine cu siguranţă statului român.

Este un eşec pentru şcoala românească dar şi pentru mediul economic, care împing oamenii de calitate, profesioniştii, să plece din ţară şi să fie recrutaţi de companii străine. ZF.ro amintea anul trecut câteva nume de manageri români care gestionează afaceri de miliarde de euro. Este vorba despre Călin Drăgan (Coca-Cola), Silviu Popovici (PepsiCo), Severina Pascu (UPC), Cristian Codrea (C&A) şi Marcel Cobuz (LafargeHol­cim), toţi promovaţi în anul 2017 la multinaţionale puternice din afara ţării. În schimb, în relaţia cu OMV Petrom, care a fost abordarea statului român? Să creeze o sinecură pentru Sevill Shhaidehh, să aibă şi ea un loc călduţ după ce a fost dată afară din guvernul Tudose şi a primit calificativ negativ de la propriul partid atunci când a fost trântit guvernul Grindeanu. Atât a putut să facă statul român. 

CV Christina Verchere

  • 1989 - 1993 Master în Ştiinţe Economice la Universitatea din Aberdeen
  • 1995 - 1998 Analist Economic, Amoco UK Ltd
  • 1999 - 2001: Manager Coordonator Activităţi Marea Nordului, BP
  • 2001 - 2004: Team Leader, Houston, Texas, BP
  • 2004 - 2005: Executive Assistance, Londra, BP
  • 2006 - 2009: Performance Unit Leader, Gaz, America de Nord, BP
  • 2009 - 2010: Director de Staff, Explorare şi Producţie, BP
  • 2010 - 2012: Vicepreşedinte Program Upstream, Houston, BP
  • 2012 - 2014: Director Executiv BP Canada Energy Group
  • 2014 - prezent: Preşedinte Regional Asia Pacific, BP