Bucureşti, capitala europeană cea mai expusă în cazul cutremurelor. În acest an se vor reabilita 30 de clădiri din Bucureşti şi alte 10 din ţară

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Municipiul Bucureşti este capitala europeană cea mai vulnerabilă la cutremure, în principal din cauza poziţiei geografice, dar şi a clădirilor de peste trei etaje construite înainte de 1940, se arată într-un document al Ministerului Dezvoltării.

Condiţiile seismice specifice României sunt printre cele mai severe din Europa, principala sursă seismogenă Vrancea generând cutremure cu magnitudine de peste 7,0 pe scara Richter. 

Cutremurele din Vrancea se resimt pe o arie ce acoperă peste 60% din teritoriul ţării şi afectează, în principal, clădirile înalte din localităţile situate pe axa Iasi – Focşani – Bucureşti - Olteniţa, cu propagarea undei seismice pe direcţiile Galaţi - Brăila –Tulcea şi Ploieşti – Braşov – Făgăraş – Covasna.  

Alte zone seismogene cunoscute: Banat, Munţii Făgăraş, frontiera de nord-vest, Târnave, Dobrogea de sud, prezintă activitate seismică resimţită pe suprafeţe restrânse, care poate afecta structura de rezistenţă a construcţiilor existente.

Cât priveşte Bucureşti, aceasta este „cea mai vulnerabilă capitală europeană, în principal pentru că se află la cca. 100-170 km. de zona epicentrală Vrancea; dar şi din cauza clădirilor cu peste P+3 etaje, cu structură din beton şi/sau zidărie de cărămidă, construite înainte de anul 1940, în zona centrală a Bucureştiului, şi ale căror structuri, proiectate numai la acţiuni gravitaţionale, sunt degradate urmare cutremurelor puternice produse în anii 1940, 1977, 1986, 1990”, se arată într-un proiect de hotărâre iniţiat de Ministerul Dezvoltării pentru aprobarea Planului de acţiuni pe 2018 privind reabilitarea clădirilor cu risc seismic.

Potrivit acestuia, alte motive pentru care Bucureştiul este considerată capitala europeană cea mai vulnerabilă la cutremure este legată de condiţiile locale de teren caracterizate  prin manifestarea unor perioade predominante lungi ale mişcării terenului la cutremure de magnitudini medii şi mari, care conduc la amplificarea acţiunii seismice, cu efecte distructive asupra structurilor existente; dar şi a perioadei proprii de vibraţie de 1,4 – 1,7 sec. a majorităţii construcţiilor analizate, caracteristică clădirilor înalte, construite cu precădere în perioada interbelică în conformitate cu normele şi cunoştinţele tehnice aplicabile la acea dată şi care corespunde de regulă perioadei de vibraţie indusă de cutremurele puternice din sursa Vrancea, moment în care se poate produce fenomenul de rezonanţă, cu efect distrugător, de prăbuşire a clădirilor înalte.

„Clădirile de locuit multietajate, încadrate prin raport de expertiză tehnică în clasa I de risc seismic prezintă pericol public în situaţiile în care, după caz, întrunesc cel puţin două din următoarele criterii: cuprind spaţii publice cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă, având suprafaţa utilă totală de peste 50 mp, ocupate temporar/permanent; prezintă un regim de înălţime de la P+3 etaje şi minim 10 apartamente; sunt amplasate în localităţi pentru care valoarea de vârf a acceleraţiei terenului pentru proiectare la cutremur ag, potrivit hărţii de zonare a teritoriului României din Codul de proiectare seismică P100-1, este mai mare sau egală cu 0,15g”, se arată în Nota de fundamentare a actului normativ.

Ca atare, Ministerul Dezvoltării propune reabilitarea a 93 clădiri de locuit multietajate, încadrate prin raport de expertiză tehnică în clasa I de risc seismic şi care prezintă pericol public, în vederea execuţiei lucrărilor de intervenţie şi a elaborării proiectării lucrărilor de intervenţie, din care:

- 84 clădiri de locuit multietajate renominalizate din Programul de acţiuni pe anul 2017, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 356/2017;

- 6 clădiri de locuit multietajate nominalizate în Programul de acţiuni pe anul 2017 pentru care proiectarea lucrărilor de intervenţie este la final, au fost nominalizate în Programul de acţiuni pe anul 2018 pentru execuţia lucrărilor de intervenţie;

- 3 clădiri de locuit multietajate nominalizate de Primăria Municipiului Bucureşti.

Din punct de vedere al acţiunilor privind reducerea riscului cele 93 de clădiri de locuit multietajate nominalizate în programul menţionat mai sus, se grupează astfel:  

- execuţia lucrărilor de intervenţie, la 40 clădiri de locuit multietajate, din care:

municipiul Bucureşti: 30 clădiri de locuit;

judeţul Prahova, municipiul Câmpina: 1 clădire de locuit;

judeţul Suceava, municipiul Suceava: 1 clădire de locuit;

judeţul Covasna municipiul Sfântu Gheorghe: 1 clădire de locuit;

judeţul Tulcea, municipiul Tulcea: 2 clădiri de locuit;

judeţul Bacău, municipiul Bacău: 5 clădiri de locuit;

- proiectarea lucrărilor de intervenţie, la 53 clădiri de locuit multietajate, din care:

municipiul Bucureşti: 31 clădiri de locuit;

judeţul Bacău, municipiul Bacău: 5 clădiri de locuit;

judeţul Prahova, municipiul Ploieşti: 7 clădiri de locuit; 

judeţul Prahova, municipiul Câmpina: 3 clădiri de locuit;

judeţul Iaşi, municipiul Iaşi: 6 clădiri de locuit;

judeţul Suceava, municipiul Suceava: 1 clădire de locuit;

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite