Avantajele şi dezavantajele energiei nucleare. Ce beneficii ne aduce în România şi la ce să ne aşteptăm pe viitor

Construcţia centralei de la Cernavodă a început încă din perioada comunistă, dar primul reactor a fost inaugurat în 1996  FOTO Mediafax

Japonia a oprit generarea de energie nucleară după accidentul de la Fukushima, iar, în Europa, Germania a ales să închidă treptat reactoarele, astfel încât să se concentreze pe energia regenerabilă. Însă acest lucru nu a făcut ca, pe mapamond, lucrurile să stea tocmai invers, tot mai multe state apelând la energia nucleară. „Adevărul“ vă prezintă care sunt avantajele şi dezavantajele energiei nucleare, dar şi reversul medaliei.

Compania de stat Nuclearelectrica a ales în toamna anului trecut compania China National General Nuclear Power Corp (CGN) drept partenerul pentru realizarea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă. Însă Daniela Lulache, directorul general al societăţii româneşti, avertiza într-un interviu recent că partea română nu va semna contractul „în orice condiţii“ şi că „există un plan B“ în cazul în care negocierile eşuează. 

Avantajele energiei nucleare în România

1- Ciclu industrial complet.

România este printre puţinele state din lume care are un ciclu industrial complet în acest domeniu, astfel că avantajele energiei nucleare sunt enorme. Când au luat decizia dezvoltării energiei nucleare în România, liderii comunişti au avut în vedere faptul că România deţine mine de uraniu. Acum, ţara noastră extrage uraniu la Crucea (judeţul Suceava), dar plănuieşte deschiderea de noi exploatări în zona Tulgheş (Harghita) - Grinţieş (Neamţ). Urmează prelucrarea uraniului la Feldioara, în judeţul Braşov. Atât extragerea, cât şi prelucrarea uraniului se fac de către Compania Naţională a Uraniului (CNU). 

Aceasta este programată să fuzioneze cu producătorul de energie Nuclearelectrica, care este, de fapt, singurul său client. De la Feldioara, uraniul ajunge la Fabrica de Combustibil Nuclear, de la Mioveni, unde uraniul este transformat în „pastile“. Pastilele sunt apoi incluse în teci de zirconiu, iar mai departe, fasciculele de combustibil nuclear ajung la centrala nucleară de la Cernavodă. Un astfel de fascicul înmagazinează energia a 1.100 de tone de cărbune.

Aceasta furnizează 18% din energia produsă la nivel naţional, cu două reactoare nucleare de 700 MW, dar statul plănuieşte realizarea a încă două unităţi. Tehnologia folosită este CANDU, de provenienţă canadiană. Principalul avantaj al acesteia este faptul că foloseşte uraniu natural, nu îmbogăţit. Concomitent, la Regia Autonomă de Activităţi Nucleare (RAAN) de la Drobeta Turnu Severin se produce apa grea necesară reactoarelor de la Cernavodă.

2- Independenţă energetică.

O vorbă românească spune „să nu-ţi pui toate ouăle în acelaşi coş“. Zicala este atât de actuală încât se poate aplica în aproape orice domeniu, de la investiţii pe bursă până la domeniul energetic. Problema este simplă: nu trebuie să fii dependent de o singură sursă, ăn orice domeniu ai activa. Faptul că România dispune de un ciclu industrial complet în industria nucleară este un avantaj strategic incomensurabil, în condiţiile în care Rusia a redus haotic furnizarea de gaze, din septembrie încoace, atât către România, cât şi către alte state europene, precum Polonia, Ungaria, Slovacia sau Austria.

În plus, înţelegerile încheiate de către alte state în domeniul nuclear nu duc neapărat la independenţă faţă de Rusia. Ungaria, ţară dependentă de gazul rusesc, a semnat un acord pentru realizarea a două reactoare nucleare la Paks cu...Rosatom. Iar problema cu centralele realizate de către ruşi este că eşti dependent de către o subsidiară a Rosatom, Tvel, pentru combustibilul nuclear, dar şi de alte subsidiare pentru diverse lucrări sau piese. De altfel, acest lucru este demonstrat şi de recentul accident de la centrala nucleară Zaporoje, din Ucraina, când defectarea unui reactor a făcut ca întreaga ţară să devină dependentă de importurile de electricitate şi cărbune din Rusia.

3- Fără probleme cu poluarea.

România nu îşi poate respecta angajamentele europene de reducere a emisiilor de carbon şi de alte gaze cu efect de seră fără energia nucleară. În plus, energia nucleară nu a înregistrat în ţara noastră niciun eveniment serios sau accident. Ba chiar invers, reactoarele 1 şi 2 sunt printre cele mai fiabile din lume, având printre cei mai buni factori de capacitate din lume. Acesta este un indicator care rataă faptul că un reactor a fost conectat la sistemul energetic naţional şi a produs continuu electriictate. Per total, centrala de la Cernavodă are un factor de capacitate de 88% în medie, fiind în primele zece din lume. Pe româneşte, centrala a produs energie în 88% din timpul scurs.

Dezavantajele energiei nucleare

1- Energia nucleară este foarte scumpă.

În acest moment, un MWh de energie generată la Cernavodă are un cost în jur de 140-145 de lei, însă acesta nu ţine cont de faptul că mare parte din investiţii au fost făcute de către stat înainte de 1989, iar între timp s-au amortizat. De asemenea, Nuclearelectrica trebuie să investească 1-1,5 miliarde de euro pentru prelungirea duratei de viaţă a reactorului 1 cu încă 25 de ani. Unitatea 1 a fost dată în folosinţă în 1996, astfel că în 2025-2026 ar trebui oprită. Totuşi, prin investiţii masive, durata de viaţă poate fi extinsă.

De asemenea, proiectul reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă costă 6,5 miliarde de euro, o sumă imensă, de care România nu dispune. Mai mult, din cauză că în România există o surpraproducţie de energie electrică, proiectul nici nu este fezabil, astfel că statul trebuie să asigure sprijin. În acest moment, Guvernul ia în considerare fie acordarea de garanţii de stat, fie semnarea unor contracte pe durată mare de timp în afara OPCOM, bursa de energie, fie folosirea unor instrumente numite „contracte pentru diferenţă“.

Acest mecanism înseamna garantarea de către stat a unui anumit preţ de vânzare pentru energie, ca să facă viabil proiectul. Compania ar vinde energia pe piaţă, iar statul ar acorda diferenţa pe MWh până la preţul convenit, dacă preţul de piaţă este prea mic. Iar dacă preţul de vânzare ar fi mai mare decât cel garantat, compania returnează statului suma în plus. Problema este că pentru investiţia de la Cernavodă, preţul garantat ar fi foarte mare, ceea ce înseamnă că statul va subvenţii consistente.

2- România nu are încă un depozit final de deşeuri.

În acest moment, toate reziduurile nucleare de la Cernavodă, atât cele simple, de genul mănuşi sau costume de protecţie, cât şi combustibilul nuclear sunt depozitate pe platforma de la Cernavodă. Totuşi, ţara noastră trebuie să realizeze un depozit final, construcţia acestuia fiind foarte scumpă. În prezent, o parte din deşeurile radioactive sunt depozitate la Băiţa Bihor, care este o veche mină de exploatare a uraniului. Acesta se va închide în perioada 2020 — 2025. Un astfel de depozit urma să se construiască la Saligny, în judeţul Constanţa, investiţia urmând a costa în jur de 450 de milioane de euro, dar acesta ar urma să funcţioneze timp de 60-70 de ani.

3- Riscul unor dezastre naturale sau al unor atentate teroriste.

Aşa cum s-a demonstrat şi în cazul cutremurului care a zguduit centrala japoneză Fukushima din 2011, dar şi a problemelor din Orientul Mijlociu, acest risc nu poate fi trecut cu vederea. Mai ales că Statul Islamic a pus deja România pe o hartă a viitoarelor „cuceriri“ ale jihadiştilor.

Mai puteţi citi: