2012, anul în care profeţiile unor miniştri de la Transporturi s-au lovit de crunta realitate: 500 de kilometri de autostrăzi în loc de 1.000
0
Fiecare ministru din cei care s-au perindat în ultimii cinci ani pe la conducerea Transporturilor a avut viziuni de tipul „cai verzi pe pereţi“ despre autostrăzile anului 2012. În 2008, Ludovic Orban visa că vom avea peste 1.000 de kilometri funcţionali, iar în 2010 Radu Berceanu şi Anca Boagiu profeţeau 836, respectiv 845 de kilometri. Acum, în anul de graţie 2012, avem sub 500 de kilometri.
Nu doar profeţiile apocaliptice privind „sfârşitul lumii“ din 21 decembrie 2012 s-au dovedit a fi false, ci şi anticipaţiile halucinogene ale oficialilor de la Transporturi – de data aceasta în ceea ce priveşte numărul de kilometri de autostradă ce vor fi gata până la finalul acestui an.
Mai întâi, trebuie menţionat că în prezent se circulă pe aproximativ 500 de kilometri de autostradă, cele mai multe din tronsoane fiind de fapt nişte petice. Principalele rute sunt Bucureşti-Piteşti (128 km), Bucureşti-Constanţa (202 km), Bucureşti-Ploieşti (63 km), Arad-Timişoara (32,5 km) şi câteva crâmpeie din ceea ce ar urma să fie Autostrada Transilvania, însumând maximum 55 de kilometri. În total, cel mult 500 de kilometri.
A se compara această realitate a anului pe care-l încheiem curând cu anticipaţiile unor miniştri precum Ludovic Orban („peste 1.000 de kilometri de autostradă în 2012“), Radu Berceanu („836 de kilometri în 2012“), respectiv Anca Boagiu („845 de kilometri în 2014“).
Ludovic Orban, noiembrie 2008
Într-o zi de sâmbătă din luna noiembrie a anului 2008, ministrul de atunci al Transporturilor, Ludovic Orban, a declarat la Realitatea TV că „România va avea mai mult de 1.000 de kilometri de autostradă peste patru ani“ (adică, în 2012).
Ludovic Orban se arăta optimist şi în ceea ce priveşte finalizarea Autostrăzii Soarelui. Astfel, în opinia ministrului Transporturilor „în doi ani şi jumătate“ distanţa dintre Bucureşti şi Constanţa va putea fi parcursă în doar două ore şi jumătate. Această „profeţie“ s-a împlinit, dar în 2012, nu în 2010, cum se aştepta Orban.
Radu Berceanu, decembrie 2008
„România se va îmbogăţi cu 836 km de autostradă în perioada 2009-2012 dacă Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii va avea asigurată finanţarea necesara“, a declarat în 19 decembrie 2008 Radu Berceanu, ministrul desemnat la Transporturi imediat după alegerile din acel an.
„Se tot vorbeşte de 1.000 de kilometri de autostradă. Este vorba despre exact 836 de kilometri care vor fi construiţi în aceşti ani dacă primul-ministru şi ministrul de Finanţe ne vor asigura finanţarea aşa cum au promis şi cred că se vor ţine de cuvânt“, a spus Berceanu, încercând să fie, iată, mult mai „precis“ în profeţiile sale privind anul 2012.
Anca Boagiu, noiembrie 2010
Spre sfârşitul anului 2010, ministrul de atunci al Transporturilor, Anca Boagiu, a spus că speră ca România să se poată lăuda, pana în 2015, cu 845 de kilometri de autostradă.
„Dacă ne concentrăm asupra Coridorului IV, care ar trebui sa fie gata până atunci, dar şi asupra celorlalte proiecte aflate în diverse stadii de execuţie, cred că vom ajunge la 845 de kilometri de autostradă, faţă de 313 kilometri, câţi avem în prezent“, a declarat Boagiu, intr-un interviu pentru Capital.
Iată că suntem deja în 2012 şi Coridorul IV nu e nici pe departe gata, ca să nu mai vorbim de „celelalte proiecte“.
Nici Nazare, nici Silaghi n-au trecut Carpaţii
Una dintre cele mai delicate probleme care pun România în dificultate din punctul de vedere al infrastructurii a fost, de-a lungul anilor – şi în prezent este - faptul că în România nu poţi trece munţii pe o autostradă.
Din cauza acestui „amănunt“, am fost chiar pe punctul de a pierde statutul de proiect prioritar pentru UE al Coridorului IV. Altfel spus, principalul interes comunitar este să existe o autostradă care să traverseze Carpaţii pentru a face legătura dintre Vestul Europei şi Marea Neagră.
Nu mai insistăm asupra faptului că România a primit mai multe avertismente din această cauză, constatăm doar că tronsoanele Sibiu-Piteşti şi Comarnic-Braşov, cele care ar asigura trecerea Carpaţilor în regim de autostradă, sunt încă pe hârtie, deşi Europa ne aşteaptă cu tot mai puţină răbdare să fim gata.
Traversarea Carpaţilor ar fi putut însemna cel mai mare succes al unui ministru de la Transporturi, dar nici Alexandru Nazare, nici Ovidiu Silaghi – ultimii din panoplia de personalităţi perindate pe la conducerea ministerului - n-au reuşit decât declarativ să urnească lucrurile.
În proiect, autostrada Sibiu-Piteşti va avea o lungime de 116,6 kilometri şi o valoare estimată la circa 3,2 miliarde de euro, reprezentând o alternativă de traversare a munţilor la autostrada Comarnic-Braşov-Făgăraş.
De cealaltă parte, la începutul lunii decembrie a acestui an Guvernul a anunţat că va concesiona, din nou, autostrada Comarnic-Braşov. Contractul de concesiune pentru execuţia, exploatarea şi întreţinerea autostrăzii Comarnic-Brasov se ridica la 982,85 milioane de euro, lungimea acestui tronson fiind de 58 de kilometri.
Ultima strigare: 1.430 de kilometri vor fi gata "pe termen mediu"
Obiectivele anunţate recent de CNADNR pe termen mediu prevăd construirea a 1.429,95 km de autostradă, respectiv Centura Capitalei, Târgu Mureş-Iaşi, Bucureşti-Braşov, Ploieşti-Buzău-Focşani, Focşani-Albiţa, Sibiu-Piteşti, Autostrada Sudului şi finalizarea Autostrăzii Transilvaniei. Din nou, un optimism debordant privind mereu aceleaşi tronsoane.
Se încarcă comentariile...
