Aritmetica lui Ponta a minţit o ţară întreagă

Aritmetica lui Ponta a minţit o ţară întreagă

Premierul Victor Ponta s-a încurcat în calcule când a prezentat sustenabilitatea măsurilor incluse în Codul Fiscal

Premierul Victor Ponta a vrut să demonstreze, prin calcule, că bugetul statului poate suporta reducerile de taxe incluse în noul Cod Fiscal, numai că a minţit prin omisiune: nu a ţinut cont de impactul unor măsuri fiscale de care nici nu a amintit, iar „pomenile electorale“ şi gaura creată de acestea în vistieria statului au fost trecute cu vederea.

Încercând să demonstreze sustenabilitatea noului Cod Fiscal, premierul Victor Ponta a prezentat o serie de calcule economice, însă a minţit prin omisiune: nu a ţinut cont de toate măsurile de relaxare fiscală şi de impactul lor asupra bugetului, dar nici de măsurile sociale luate sau anunţate pentru următoarea perioadă.  

Mai exact, primul-ministru nu a precizat de unde vor proveni banii cu care să fie realizate majorările salariilor bugetarilor la sfârşitul acestui an, după ce el a condiţionat adoptarea legii unitare a salarizării de votarea Codului Fiscal.
 
Ponta a afirmat luni seara, la România TV, că reducerile de taxe din noul Cod Fiscal pot fi compensate în 2016 prin veniturile suplimentare aduse la buget de o creştere economică de 3% şi de o colectare mai bună, prin lupta împotriva evaziunii şi prin renunţarea la unele dintre măsurile de relaxare fiscală propuse.
 

„Două la primărie, două la prefectură...“

 
Ponta a spus că „linia roşie“ reprezintă o cotă generală de TVA de 20%, cât a propus iniţial Guvernul, astfel că s-ar putea economisi anul viitor o sumă de 1,8 miliarde de lei, cât reprezintă un punct procentual de TVA. În forma votată în Parlament, cota generală de TVA scădea de la 24% la 19%, după adoptarea unui amendament propus de Andreea Paul (PNL). Proiectul a fost însă trimis de preşedintele Klaus Iohannis spre reexaminare în Parlament. 
 
De asemenea, Ponta a mai spus că ar mai fi dispus să renunţe la scăderea impozitului pe dividende de la 16% la 5%, deoarece „votanţii social-democraţi nu au dividende“. Prin eliminarea acestei măsuri s-ar economisi anual 1,3 miliarde de lei la buget. De asemenea, un miliard de lei ar putea proveni din menţinerea taxei pe construcţii speciale la nivelul actual, de 1% din valoarea activelor. Ponta a arătat că, în opinia sa, taxa pe construcţiile speciale „nu e un lucru rău de principiu“, dar că eliminarea ei ar fi putut ajuta firmele.
 
Concomitent, Ponta a explicat că la bugetul general s-au strâns în primele şase luni 116 miliarde de lei, cu 10 miliarde de lei mai mult decât în aceeaşi perioadă de anul trecut. Astfel, premierul se aşteaptă ca în acest an să fie strânse suplimentar la buget 20 de miliarde de lei. Premierul a arătat că, în condiţiile în care economia va creşte cu 3% şi în 2016, veniturile la buget vor creşte în acelaşi ritm şi anul viitor. 
 

Ponta a uitat măsurile din Codul Fiscal

 
Numai că economiştii contactaţi de „Adevărul“ arată că toate aceste calcule realizate de Ponta sunt eronate pentru că ţin cont şi de impactul altor măsuri deja adoptate sau promise. Altfel spus, a minţit prin omisiune.  
 
Astfel, premierul nu a inclus în calcul minusul creat de reducerea TVA la alimente de la 24% la 9%, măsură intrată în vigoare încă de la 1 iunie, dar care se aplică şi în 2016 şi, deci, are impact asupra bugetului. Nota de fundamentare a proiectului care a reglementat scăderea TVA la mâncare arăta un impact de 2,44 de miliarde de lei pe acest an şi de 5,17 miliarde de lei în 2016.
 
Mai mult, Ponta a uitat să adauge în calculele sale impactul reducerii accizelor, atât la carburanţi, cât şi la băuturi alcoolice, măsuri prevăzute şi ele în proiectul noului Cod Fiscal. De fapt, premierul nici nu a pomenit de aceste măsuri. Potrivit prezentării făcute de Guvern în luna martie, când proiectul a fost transmis Parlamentului, reducerea accizelor va crea un gol bugetar brut de 3 miliarde de lei în 2016.
 
Trăgând linie, reiese că Ponta a pierdut pe drum, în calculele sale, un minus la bugetul de stat de 8,17 miliarde de lei numai din măsurile din Codul Fiscal de care nu a pomenit. Noul Cod Fiscal, cu toate măsurile pe care le include în forma actuală, creează un gol bugetar de aproape 17 miliarde de lei în 2016, echivalentul a 2,3% din PIB.
 

Unde-i impactul legii salarizării?

 
În ampla sa argumentaţie privind sustenabilitatea Codului Fiscal, care pune presiune asupra deficitului bugetar, Ponta a omis să ţină cont de impactul alocaţiilor deja majorate şi de cel creat de noua lege a salarizării, promisă pentru sfârşitul acestui an. 
 
Noua lege a salarizării ar duce la mari creşteri de cheltuieli pentru buget, impactul acestora fiind evaluat la 1,3% din PIB (9,4 miliarde de lei) de către Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR). De altminteri, Guvernul a majorat încă din acest an cu 12% şi salariile personalului nedidactic din învăţământ, de aceste drepturi beneficiind 53.848 de persoane din învăţământul preuniversitar de stat şi 7.468 de angajaţi din învăţământul universitar. În fine, Parlamentul a mai adoptat şi dublarea alocaţiilor pentru copii de la 42 la 84 de lei, măsura necesitând încă 1,8 miliarde de lei pe an.
 
Trăgând din nou linie şi adăugând la minusul de 8,17 miliarde de lei creat de măsurile din Codul Fiscal omise de Ponta un minus de 11,2 miliarde de lei de la alocaţiile majorate şi de la legea salarizării, reiese un gol bugetar de 19,37 miliarde de lei. Aşadar, Ponta „a scăpat“ din calculele sale "doar" un minus de aproape 20 de miliarde de lei. 
 

Economiştii îl contrazic pe Ponta

 
Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal şi economist-şef al Raiffeisen Bank, spune că Guvernul trebuie să renunţe la mai multe măsuri şi să le etapizeze pe celelalte. „Numai pe Codul Fiscal pe runda întâi sunt cheltuieli de 17 miliarde de lei, dacă adăugăm şi creşterea salariilor bugetarilor am ajunge la un deficit de 4-5% din PIB. Miza este reducerea TVA, acolo este impactul cel mai mare. Partea de salarii trebuie tratată extrem de prudent. Probabil unele creşteri la unele categorii se pot face, dar totul extrem de prudent“, a declarat Dumitru, pentru „Adevărul“.
 
Lucian Isar, preşedintele consiliului de supraveghere al Băncii Comerciale Feroviara, spune că Guvernul trebuie să aleagă între reducerile de taxe din Codul Fiscal şi majorarea salariilor pentru bugetari. „Nu merge decât ori una, ori alta. Creşterea salariilor bugetarilor nu poate veni decât din stimularea economiei prin reducerea taxelor. Nu pot fi amândouă în acelaşi timp“, a spus Isar. 
 
Profesorul de economie Mircea Coşea critică şi el calculele lui Ponta, despre care spune că sunt „aritmetice, de birou“. „Nu putem considera că realizările de până acum vor continua. Colectarea nu poate creşte la infinit, ANAF-ul a lucrat într-o manieră foarte dură şi a blocat foarte multe firme. În plus, trebuie să luăm în calcul pierderile din agricultură din cauza secetei, dar şi faptul că autorităţile locale vor avea de la anul liber la majorări de taxe locale“, a afirmat Coşea.
El spune că Guvernul  „îşi subminează propriul Cod Fiscal“, prin adoptarea unor măsuri sociale înainte de a vedea efectul reducerii TVA la alimente. „E un pericol să ne întoarcem la situaţia din 2008, ar fi păcat să facem ce a făcut şi Grecia“, a conchis profesorul. Spre deosebire de ceilalţi economişti, Coşea este părere că statul ar trebui să rezolve mai întâi sistemul de salarizare.
 
 
citeste totul despre: