ANALIZĂ 2008 vs. 2015 Similarităţi între situaţia economică de dinaintea izbucnirii crizei din 2008 şi cea de acum

ANALIZĂ 2008 vs. 2015 Similarităţi între situaţia economică de dinaintea izbucnirii crizei din 2008 şi cea de acum

Românii şi-au înteţit din nou cumpărăturile, astfel că afacerile comerciantilor au crescut în 2015 la fel ca in 2008   FOTO Adevărul

Şi în anul trecut, ca şi în anul dinaintea crizei, consumul a crescut cu aproape 10%, producţia internă nu a mai făcut faţă cererii, astfel că importurile s-au înteţit, iar veniturile populaţiei au crescut accelerat. La fel ca în urmă cu şapte ani, semnele crizei sunt tot mai evidente pe pieţele financiare internaţionale, dar în România optimismul oficialităţilor este debordant.

 
„Nu mai trageţi de economie, că se rupe şi o să izbim avionul!“, avertiza guvernatorul BNR Mugur Isărescu în 2008, anticipând că, din cauza avansului prea accelerat al cererii, consumului şi creditării, urma să avem o „aterizare dură“ în 2009-2011. Şi acum, ca şi atunci, consumul creşte accelerat, pe fondul creşterii puterii de cumpărare a populaţiei şi scăderii taxelor, iar industria abia mai face faţă cererii.
 
Importurile cresc din nou, acum, pentru că producţia internă de bunuri de larg consum (alimente, îmbrăcăminte, încălţăminte, electronice, electrocasnice, articole de uz personal etc.) ori a fost nepregătită, ori încă nu s-a adaptat la aşteptările şi cerinţele consumatorilor. Asta duce la o supraîncălzire a economiei, care se supraturează pentru că creşte peste potenţialul propriu.
 
Dacă în 2007-2008 economia avea un potenţial de creştere de 4% şi avansa cu peste 7%, în 2015 - la un potenţial mult mai scăzut, de 3%, din cauza unor dezechilibre structurale - se prognozează că ar creşte cu 4% (dacă excludem influenţa nefastă a agriculturii, creşterea din 2015 ar fi, după ultimele calcule, de peste 6%).
Aşadar, suntem din nou peste potenţial, cu o creştere nesănătoasă care poate duce la o nouă răsturnare de situaţie dacă - aşa cum s-a întâmplat în 2009-2011 - cererea ar scădea brusc.
 

Excesele se răzbună

 
O legitate nescrisă a economiei spune că dacă un indicator (sau o industrie, un sector din economie) creşte excesiv, acela va fi afectat, la un moment dat, de scăderi excesive. Asta s-a întâmplat şi în anii de criză: după ce în 2007-2008 construcţiile, industria şi importurile creşteau şi cu 40%, scăderile au fost la fel de abrupte în 2009-2011.
 
Acum, constatăm din nou unele creşteri cu două cifre (de exemplu, la comerţul cu amănuntul şi la construcţiile rezidenţiale), în contextul în care producţia industrială abia dacă avansează cu 5%.
 
La fel şi cu salariile, mai ales în sectorul bugetar: în 2007-2008, pe lângă faptul că au crescut mult peste productivitate, efectivele de angajaţi au fost umflate mult peste necesar; în 2015, deşi productivitatea n-a cunoscut un salt spectaculos (+4% după estimările oficiale) salariul minim pe economie a crescut de două ori, de la 900 la 1.050 de lei (+10,5%), punând presiuni suplimentare pe buget.
 
Şi la nivelul creditării avem o asemănare notabilă, în sensul că dacă în 2008 băncile ofereau celebrul credit „doar cu buletinul“, acum oferă împrumuturi doar cu... certificatul fiscal.
 

Soros are un „deja-vu“

 
Miliardarul american George Soros a declarat recent că evoluţiile pieţelor financiare din această perioadă îi amintesc de conjunctura economică din 2008, an în care se prefaţa una dintre cele mai grave crize din istorie.
 
Scăderea abruptă a pieţei de capital chineze, urmată de restul burselor pare a-i confirma pesimismul. Publicaţia financiară „The Economist“ a analizat predicţia lui Soros pentru a vedea dacă există o corespondenţă cu ceea ce se întâmpla în urmă cu şapte ani.
 
Interesant este că principalele prognoze făcute de instituţiile financiare nu anticipează o criză economică în 2016, la fel cum n-au făcut-o nici în 2008.
 
Banca Mondială a modificat prognoza pentru acest an în scădere, de la 3,3% la 2,9% (valoare mai mare decât pentru 2015). În ianuarie 2008, raportul Fed prevedea o expansiune a economiei de 1,3 – 2%, în scădere faţă de prognoza de toamnă 2007.
Cele mai îngrijorătoare semnale din prezent sunt scăderea indicatorului pentru evoluţia sectorului industrial din SUA la 48,2 (sub 50 înseamnă încetinirea producţiei industriale). Situaţia este identică şi în cea de a doua economie a lumii, China, unde industria frânează. Schimburile comerciale la nivel global sunt şi ele în scădere.
 
Cea mai mare necunoscută pentru economia mondială este stabilitatea sistemului bancar din China. Datoria totală (publică şi privată) a Chinei a urcat în prezent la aproximativ 28.000 miliarde de dolari, ceea ce reprezintă peste 240% din PIB, conform datelor oficiale ale Băncii centrale din Beijing. Creşterea este îngrijorătoare de 50%, realizată doar în patru ani.
 
Necunoscută este însă proporţia de credite neperformante din totalul activelor bancare. Oficial, banca chineză admite puţin peste 5%. Estimările analiştilor independenţi se situează însă undeva la peste 20% din totalul creditării, adică peste 3.000 de miliarde de dolari (cât PIB-ul Germaniei). Iar o asemenea sumă poate provoca o reacţie în lanţ care poate conduce la o nouă recesiune.
 

Nici Bloomberg nu ne vede cu ochi buni

 
Un studiu efectuat de revista financiară „Bloomberg“, în care sunt analizate şansele a 93 de ţări de a intra în recesiune în 2016, precum şi prognoza de expansiune a PIB, situează România printre statele cu risc mediu de recesiune.
 
Dacă pentru creşterea PIB, mediana răspunsurilor economiştilor intervievaţi este de 3,8% pentru 2016 (ceea ce ne plasează în primul sfert al statelor analizate), riscul de a ne confrunta cu o recesiune este de 1 la 10. Dublu faţă de Polonia, care are şanse de 5% sau Ungaria care are 0% şanse de recesiune. Bulgaria este, de data aceasta, la egalitate cu noi.
 
Iată că şi acum, ca şi în 2008, contextul internaţional nu arată deloc bine. Dar, la fel ca în urmă cu 7 ani, oficialităţile de la Bucureşti sunt atât de optimiste, încât la o scădere semnificativă a taxelor adaugă creşteri generoase de pensii şi salarii, respectând întocmai reţeta perfectă pentru intrarea într-o nouă recesiune.
citeste totul despre: