Liberalii fac presiuni asupra lui Ponta pentru a-l înlocui pe şeful Fiscului cu un apropiat de-al lui Fenechiu. Insistenţa liberalilor, legată de cazul Baaklini

Gelu Ştefan Diaconu, noul şef al Fiscului, este secretar de stat în Ministerul Economiei

Şerban Pop, preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, va fi înlocuit din funcţie. Chiar dacă destituirea nu a fost încă anunţată oficial de premierul Ponta şi nici nu a fost publicată în Monitorul Oficial, decizia este ca şi luată în urma presiunilor făcute de liberali. Poziţia de şef al Fiscului urmează să fie ocupată de Gelu Ştefan Diaconu, secretar de stat în Ministrul Economiei, un apropiat al lui Relu Fenechiu.

UPDATE Premierul Victor Ponta a explicat, aseară, că decizia privind conducerea ANAF va fi luată după şedinţa Guvernului de mâine.

„Facem o restructurare a ANAF, inclusiv prin crearea acelei direcţii antifraudă, în mod sincer doresc să aduc în fruntea acestei direcţii chiar un magistrat. În ceea ce priveşte noua conducere a ANAF, mâine (marţi - n.r.), după şedinţa de Guvern, o să stabilim exact“, a declarat Ponta.

Întrebat în legătură cu Gelu Ştefan Diaconu, al cărui nume a fost vehiculat pentru preluarea postului de şef ANAF, Ponta a menţionat că este una dintre persoanele care pot ocupa această funcţie. El a precizat că a discutat cu Daniel Chiţoiu mai multe nume, dar decizia o va lua marţi.

"Şerban Pop a fost convocat, luni, la Guvern de către premierul Victor Ponta pentru o discuţie în care acesta a fost anunţat că va fi eliberat din funcţia de preşedinte al ANAF", afirmă surse din Palatul Victoria, potrivit Mediafax.

Decizia de destituire din funcţie nu i-a fost încă transmisă oficial lui Şerban Pop, urmând ca decizia să fie anunţată oficial de premierul Victor Ponta. Totuşi, Şerban Pop a avut astăzi o întâlnire cu premirul, potrivit unor surse guvernamentale. 

Potrivit unor surse guvernamentale, premierul Ponta îl va înlocui pe Pop la şefia Fiscului în urma presiunilor făcute de liberalul Relu Fenechiu. Deşi înlocuirea lui Pop se discută de mai mult timp, lucrurile s-au precipitat astăzi pentru că în această seară are loc o şedinţă a USL. 

Lideri ai USL se vor reuni, luni seara, la Parlament pentru o discuţie privind mai multe teme politice, ocazie cu care ar urma să fie abordată şi problema schimbării din funcţie a preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), au declarat surse politice, potrivit Mediafax.

Gelu Ştefan Diaconu (54 de ani) este din Iaşi şi este un apropiat al lui liberalului Relu Fenechiu, ministrul Transporturilor, dar şi fin al lui Dan Radu Ruşanu, preşedintele Comisiei de buget-finanţe din Camera Deputaţilor, favorit pentru şefia Autorităţii de Supraveghere Financiară, scrie presa locală. 

Diaconu a fost urmărit penal pentru înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave. El este urmărit penal din 2011 pentru înşelăciune şi abuz în serviciu, fiind acuzat ca în 1996, în calitate de director al Bankcoop Neamţ, ar fi falsificat un contract de credit, Parchetul ICCJ analizând în prezent posibilitatea preluării dosarului.

Diaconu a ocupat în perioada 1997-2001 funcţia de director general adjunct al Direcţiei Generale a Vămilor, ulterior, până în 2005 fiind director general adjunct al direcţiei generale de soluţionare a contestaţiilor din cadrul Ministerului Finanţelor Publice. Din 2005 şi până în 2009, Disconu a fost vicepreşedinte ANAF, şeful Autorităţii Naţionale a Vămilor, potrivit datelor din CV. Din 2009 până în mai 2012 a fost consilier ARTRI România, iar din mai 2012 şi până în prezent – director de cabinet al ministrului Economiei. 

Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat, luni, că ştia de schimbarea de la şefia ANAF a lui Şerban Pop, dar nu pentru că acest subiect ar fi făcut obiectul discuţiilor din USL, iar orice evaluare a unei astfel de instituţii vizează gradul de colectare a veniturilor la buget.

Antonescu a fost întrebat dacă poate confirma schimarea şefului ANAF Şerban Pop.

"Sunt chestiuni care nu fac obiectul unor negocieri şi discuţii în partid sau în USL, e o chestiune pur administrativă, eu plătesc impozitele la timp, nu mă interesează cine e şeful ANAF", a afirmat preşedintele PNL.

Antonescu a mai fost întrebat dacă ştia de înlocuirea de la şefia ANAF.

"Ştiam, dar nu pentru că ar fi fost o discuţie politică în USL. Se discuta, se vehicula această ipoteză", a mai spus liderul PNL.

În ceea ce priveşte motivele acestei schimbări din funcţie, Antonescu a susţinut că în mod normal orice evaluare a unei conduceri a ANAF ar ţine de gradul de colectare.

Deşi rezultatele înregistrate de Şerban Pop la şefia Fiscului au fost unele bune, încasările la bugetul de stat înregistrând creşteri semnificative în primul trimestru din 2013, înlocuirea pare să fie făcută mai degrabă pe baze politice, şi nu de performanţă. 

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a colectat la bugetul de stat în primele trei luni ale anului venituri de 26,95 miliarde de lei, în creştere cu 6,5% faţă de perioada similară din 2012. Avansul a fost determinat, în principal, de creşterea încasărilor din TVA şi impozitul pe venit. Încasările din impozitul pe profit au scăzut însă cu aproximativ 10%.

Taxa pe valoare adaugată (TVA) rămâne principala sursă de venit, cu o creştere nominală de peste 1 miliard de lei, aproape de 10%, de la 11,05 miliarde lei, la 12,1 miliarde lei. Încasările pe TVA s-au îmbunătăţit mai ales pe zona de comerţ intracomunitar, reiese din evaluările tehnice ale Agenţiei conduse de Şerban Pop.

Cea mai bună evoluţie în dinamică a fost înregistrată de impozitul pe venit, cu un plus de 600 de milioane de lei (11,6%), unde încasările au totalizat 5,78 miliarde lei, comparativ cu 5,18 miliarde de lei în primele trei luni de anul trecut.

Avansul consemnat pe această component a fost parţial determinat de reconstituirea salariilor la nivelul personalului bugetar (angajaţi care au beneficiat de două creşteri de venituri, în iunie şi decembrie, şi reprezintă mai mult de un sfert din total salariaţi).

Încasările din accize au avut o performanţă puţin peste aşteptări, în condiţiile în care se anticipa un supliment atât din majorările aplicate pe parcursul anului trecut sau la începutul acestui an, cât şi din cursul de schimb. Încasările din accize, calculate la un curs de 4,5223 lei/euro în 2013, au fost cu 9,36% mai mari în primul trimestru, respective 4,54 miliarde de lei. 

Impozitul pe profit a tras însă în jos veniturile bugetare. Fiscul a încasat în primele trei luni din 2013 din impozitul pe venit aproximativ 3 miliarde de lei, în scădere cu 10,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

De ce insistă liberalii

Presiunile exercitate de liberali asupra premierului Victor Ponta de a-l îndepărta pe Şerban Pop din funcţia de preşedinte al ANAF ar avea legătură cu omul de afaceri libanez Said Baaklini, susţin surse apropiate situaţiei. Baaklini a fost arestat preventiv vineri, pentru 29 de zile, alături de contabila sa, în dosarul de evaziune fiscală de aproximativ 22,5 milioane de euro, decizia fiind contestată de către apărătorii acestora.

Potrivit anchetatorilor, gruparea intracţională constituită din şapte persoane, cetăţeni români, libanezi şi italieni, condusă de Said Baaklini (50 de ani), este suspectată de evaziune fiscală şi spălare de bani, prejudiciul produs fiind estimat la aproximativ 22,5 milioane de euro, reprezentând impozit pe profit şi TVA.

Said Baaklini este acuzat că ar fi folosit, direct sau prin persoane interpuse, mai multe firme din România, Bulgaria, Liban şi Panama, prin intermediul cărora ar fi creat circuite financiare fictive, făcând operaţiuni comerciale nereale, respectiv livrări intracomunitare, achiziţii şi revânzări de imobile sau alte bunuri, în principal motoare electrice, fără plata obligaţiilor către bugetul de stat. 

Pentru că Şerban Pop, şeful Fiscului, era cu ochii pe omul de afaceri libanez care  a uitat să plătească impozite şi TVA de milioane de euro, acesta a devenit incomod pentru grupul acestuia de influenţă, respectiv pentru liberali.

Relaţia dintre Baaklini şi liberali nu este una nouă. În 2008, libanezul Said Baaklini a achitat voluntar datoria de 3,5 milioane de euro a Institutului Naţional al Lemnului (INL) la bugetul statului, după care a cerut executarea institutului, ale cărui terenuri de 18.000 de metri pătraţi valorau de 15 ori mai mult, adică peste 50 de milioane de euro, scria „România Liberă“ în 2010.

Pentru ca numele său să nu mai apară în acest dosar, Said Baaklini şi-a cesionat drepturile din acest proces firmei SC BCS Secure Investments SRL, care avea sediu în acelaşi imobil ca şi firma sa, SC Libarom Agri SRL. Firma căreia i-au fost cesionate drepturile procesuale este un off-shore unde acţionari erau două persoane juridice, Potts Enterprises Ltd., din Nicosia (Cipru), şi Scottsdale Business Corporation, din Panama. Ulterior, procesul a fost blocat din cauza declanşării procesului de dizolvare şi lichidare a INL.

Un raport al Corpului de Control al premierului Emil Boc, realizat la INL în iunie 2009, a ajuns la concluzia că Said Baaklini a fost ajutat de membrii PNL pentru a face această „afacere“. Mai exact, Baaklini a intrat în posesia certificatelor fiscale în care era trecută datoria exactă a institutului ajutat de fostul director general al INL, Alina Doreli Voicu. Numai că aceste documente erau strict confidenţiale terţilor. Inspectorii au mai constatat la vremea respectivă că numirea Alinei Doreli Voicu în funcţia de director general al INL s-a făcut direct de către preşedintele AVAS, liberalul Teodor Atanasiu, la recomandarea organizaţiei PNL Bucureşti, fără concurs sau examen, fără dosar de angajare, doar pe baza prezentării unui CV.

UPD