Miserupism à la Emil Boc

Lui Emil Boc nu-i mai pasă de Cluj-Napoca, iar asta se vede cu ochiul liber. Mai grav este faptul că această nepăsare o amestecă premeditat cu un populism crunt axat, în primul rând, pe manipularea persoanelor vârstnice.

Administrarea Clujului a devenit, pentru Emil Boc, doar un joc de lego prost.

Aşa cum v-am mai spus în câteva rânduri, Boc pare să fie încă ancorat în atmosfera Bucureştiului, susţinerea furibundă a Elenei Udrea în campania electorală din zona de nord-vest fiind cea mai bună dovadă.

Ieşit din politica mare şi tranzitând între PMP-ul cuplului prezidenţial Udrea-Băsescu şi noul PNL, lui Emil Boc i-au rămas ca preocupări, doar politica second hand (fiindcă la acest nivel e cotat acum) şi frica anchetelor DNA.

Însă obiectul acestui articol nu este orizontul politic al domnului Boc, ci miserupismul cras de care dă dovadă în administrarea oraşului.

Finanţarea unui proiect mort „Băile Someşeni”.

În noiembrie 2013, Emil Boc a propus şi a convins consilierii PDL şi UDMR să voteze un contract de asociere, privind, finanţarea unui proiect privat de un posibil interes public.

Ce prevedea această asociere?

Primăria urma să investească 353 de mii de euro de la bugetul local în execuţia unor lucrări de infrastructură  care să crească accesibilitatea turiştilor la Băile Someşeni, iar beneficiarii proiectului, asocierea S.C. BĂILE SOMEŞENI S.R.L,. urmau să reabiliteze băile şi să le redea utilitatea şi atmosfera de altă dată.

Practic, beneficiarii proiectului, nemulţumiţi că „milionarii Clujului” nu doresc să investească în proiect, pentru a face rost de bănuţi au apelat la ajutorul primăriei (ca o garanţie) pentru a primi bani de la o bancă din străinătate: „singura noastră soluţie a fost să apelăm la o bancă din străinătate, care ne solicită o dovadă că avem sprijinul comunităţii locale”, afirma doamna Gidro Stanca, unul dintre beneficiarii proiectului, în cadrul şedinţei de Consiliu Local din 14 noiembrie 2013.

Ce l-a determinat pe Emil Boc să susţină alocarea acelor bani ?

Populismul. Practic, Boc şi-a motivat susţinerea sec în Consiliul Local: „Băile Someşeni reprezintă o prioritate pentru municipiul Cluj-Napoca, iar investitorul s-a oferit să returneze pachete sociale; consiliul local va stabili criteriile pe baza cărora pachetele sociale vor fi distribuite – cum, când şi cui”, pentru ca apoi să revină cu detalii în emisiunea Deliei Cărbune, Stiri de Cluj Live, unde a completat: „Primăria se va implica în asfaltarea drumului până acolo, în modermnizarea aleilor, iluminatul public şi spaţiul verde. În schimbul acestei investiţii, chiar şi introducerea unei conducte de gaz până la teren, care poate ajunge până la 300.000 de euro, Primăria va primi tichete de intrare la Aquapark şi la Băile Someşeni”.

Şi ca să traduc: Primăria asigură finanţare pentru dezvoltarea infrastructurii unui obiectiv privat, care încă nu are ca sigură finanţarea băncii, urmând ca banii respectivi să-i deconteze în 20 de ani prin pachete sociale oferite de beneficiar vârstnicilor.

Iar ca să fie clar, vă redau perspectiva obiectivă a unui jurnalist, al cărui articol şi poze m-au inspirat în expunerea prezentă:

„Populismul cu care Emil Boc a "împrumutat" S.C. Baile Someşeni Group SRL, împrumut care urmează a fi recuperat de către municipalitate în 20 de ani, prin tichete gratuite pentru pensionari  se pierde printre stufăriş, gunoaie şi mlaştină plină de şobolani de la capatul estic al Clujului. Pensionarii care astăzi ar trebui să beneficieze de aşa-zisele gratuităţi nu vor mai apuca sa vadă Baile Someşeni refăcute la standardele care le-au făcut cunoscute în toată Europa” scrie jurnalistul Eugen Olariu, în Ziar de Cluj.

Recapitulăm: Beneficiarul are nevoie de bani pentru investiţie – merge la bancă – banca îi cere garanţia comunităţii, dar nu-i asigură împrumutul – primăria asigură finanţarea în infrastructură a unui obiectiv ipotetic finanţat – clujeanul beneficiază de ipotetice pachete sociale, ale unui ipotetic proiect finanţat...

Şi ca să nu existe loc de interpretare. Nu am o problemă cu cererea beneficiarului, ci cu prostia administratorului local.

Infrastructura parcurilor industriale TETAROM, abandonată total de Emil Boc.

Dacă primăria poate acorda bani unui proiect ipotetic finanţat, care era prins şi într-o încrengătură juridică, în sensul în care terenul viitorului obiectiv ipotetic finanţat era obiectul unui proces între urmaşii lui Dominic Stanca, fapt recunoscut şi de unul dintre beneficiari, dl. Valentin Nica, conform Actual de Cluj, pentru finanţarea drumului de acces către TETAROM I, obiectiv industrial de nivel I al Clujului, finanţarea rămâne blocată în miserupismul primarului Boc, care este în stare să aştepte 20 de ani, bani europeni pentru proiect, decât să faciliteze accesul la locul de muncă pentru mii de clujeni, pentru o investiţie de zeci de milioane de euro...

Mai mult decât atât, Boc a omis şi faptul că reputaţia locală a unuia dintre beneficiari nu era una grozavă: „Valentin Nica, cu toate că omul de afaceri stabilit la Bucureşti a mai avut şi alte tentative de afaceri la Cluj la care a renunţat sau pe care le-a suspendat (proiectul introducerii în subteran a cablurilor de telecomunicaţii Duct City sau centrul de afaceri Global Plaza ridicat în Tetarom I, dar ulterior suspendat)” după cum amintea Kristina Reştea.

Consilierii locali PSD, care s-au opus proiectului şi-au argumentat poziţia.

„eu aş vrea să vă spun că nămol, mâl, apă şi gropi care nu duc la remedierea unor afecţiuni renale, ci la creşterea tensiunii, există pe vreo 300 de străzi din municipiul Cluj- Napoca, a căror preluare prin H.C.L.-ul 62/2010 a fost limitată şi la care nu se gândeşte absolut nimeni” comenta Irimie Popa situaţia.

De altfel, consilierii locali social-democraţi au adus în dezbatere şi situaţia miilor de angajaţi ai parcurilor industriale TETAROM.

„aş vrea însă să-i spun ce înseamnă un parc industrial Tetarom, de exemplu I şi II; în Tetarom I şi II, pe cele 196 de hectare, au fost deja realizate investiţii care totalizează peste 175 milioane EUR, au fost deja create 3.600 locuri de muncă, unde muncesc oameni din municipiul Cluj-Napoca, acei oameni care nu au cu ce să ajungă la serviciu, pentru că noi n-am creat infrastructură pentru ei, şi au fost vărsaţi de către aceste entităţi dintr-un parc industrial, care nu înseamnă nu butic, înseamnă cu totul altceva, au fost vărsaţi la bugetul de stat peste 50 milioane de EUR=, impozit pe profit, T.V.A. şi impozit şi contribuţii pe salarii; deci, asta înseamnă cele două parcuri la care eu am făcut referire”, preciza social-democrata Claudia Anastase.

Un  alt consilier local, Dan Morar aprecia foarte corect găurile gri din finanţarea proiectului, precizând că are mari rezerve faţă de respectiva finanţare:

„ca să înţeleg şi eu de ce este nevoie de asocierea noastră cu societatea, societatea trebuie să acceseze un împrumut ... bancă din afară şi are nevoie ca noi să intrăm ca şi parteneri pe un proiect de finanţare externă, mă gândesc, care o parte din bani se vor duce spre Băile Someşeni, pentru construcţia pe un teren care nu-i a băilor, şi o parte din bani vor merge ca o sultă către o persoană fizică care apare în C.F.; muncesc de ceva ani în bancă şi am mari rezerve pe un proiect de finanţare atât de frumos creionat astăzi în faţa noastră, încât să nu-mi pun întrebări sau să nu vă propun să mai aşteptăm puţin, până se clarifică şi situaţia pe proiectul acesta şi, ulterior, da, cu mare drag să votăm orice asociere benefică acestui oraş” aprecia Morar.

De un an, proiectul susţinut de Emil Boc este în continuare blocat, iar muncitorii TETAROM tot nu beneficiază de atenţia municipalităţii. Vina acestor mii de oameni constă în faptul că acolo dl. Emil Boc nu a tăiat panglici şi că fostul partid al domniei sale, PDL, nu şi-a etichetat politic investiţia.

Murdar miserupismul dumneavoastră domnule Boc...

Sursă photo: Ziar de Cluj | Eugen Olariu.