CETATEA de la Cluj, construită cu pasiune, inspiraţie şi... energie alternativă!

CETATEA este locul care adăposteşte cercetători ştiinţifici cu cele mai novatoare idei în domeniul energiilor alternative. Este un Centru de Cercetare şi Tehnologii Avansate pentru Energii Alternative, dar şi o adevărată fortăreaţă care face ideile geniale să devină realitate, în inima oraşului Cluj-Napoca.

CETATEA a fost ideea directorului general al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Izotopice şi Moleculare (INCDTIM) Cluj-Napoca, Adrian Bot, dar între idee şi ceea ce s-a realizat până astăzi, la Cluj, este o poveste de peste 10 ani, cu oameni minunaţi, conjuncturi favorabile, posibilitatea de finanţare a unui proiect genial din fonduri europene, foarte multă muncă şi mai ales dăruire, pentru a construi, cu adevărat, o... cetate!

Practic, CETATEA este chiar o cetate a cercetării, o fortăreaţă care adăposteşte savanţi şi protejează comunitatea. Dar nu numai comunitatea locală, ci întreaga ţară, prin soluţiile descoperite aici, de când a fost ridicată. „Este, într-adevăr, un proiect superb! L-am gândit în 2007, lucrând cu nişte colegi, pe acest domeniu de energie alternativă. Este o direcţie nouă în domeniul energiei alternative. Apoi am tot căutat surse de finanţare. În anul 2013 am depus proiectul pentru finanţare, prin fonduri europene. Pe 11 martie 2014 s-a deschis proiectul şi l-am terminat în 19 luni (cu o lună înaintea termenului prevăzut în proiect – n.r.): o clădire întreagă şi echipamente de 45 de milioane de lei. A ieşit o bijuterie. Am avut şi noroc şi am vrut să iasă bine”, povesteşte Adrian Bot, directorul general al INCDTIM, care a devenit şi managerul proiectului CETATEA (Centru de Cercetare şi Tehnologii Avansate pentru Energii Alternative), implementat de Institut.

Oamenii... „cetăţii” şi „naşul de botez”

Dar un proiect funcţional nu înseamnă doar ridicarea unei clădiri şi echiparea ei, ci înseamnă oameni. Iar oamenii trebuie să fie la fel de determinaţi să contribuie la ridicarea „cetăţii” ca şi cel care a avut ideea iniţială. Astfel că părintele proiectului revoluţionar de la Cluj a mai avut de trecut o probă esenţială: a trebuit să-şi adune „armata” pentru „cetatea” care era gata. „Clădirea era gata şi eram opt cercetători care voiam să lucrăm în ea, dar mai trebuia să găsesc personal. Am scris un articol în „Market Watch”, pentru a face cunoscut proiectul. Pe 11 noiembrie 2015, proiectul a fost inaugurat, iar la trei ani de la punerea în funcţiune aveam deja 22 de angajaţi noi, „vânaţi” de la transnaţionale. Avem oameni foarte valoroşi şi serioşi. Acum, proiectul este complet şi, într-adevăr, putem spune că este un proiect de succes, pentru că are şi resursa umană necesară. Avem aici o serie de proiecte în derulare, pe tot ce înseamnă energie alternativă”, mai spune managerul proiectului CETATEA. În acest moment, colectivul „CETĂŢII” este format din 28 de cercetători şi tehnicieni români.

Şi, pentru că orice se clădeşte ca să dureze şi să rămână  în istorie şi în memoria colectivă are nevoie şi de un context sau un nume special, CETATEA şi-a găsit şi... „naşul”: încă un om deosebit, care a contribuit cu încă o idee genială, pentru a-i da „cetăţii” şi un nume răsunător. „Ideea acronimului „CETATEA” a venit din altă parte, de la un cercetător, un teoretician genial, care nu avea neapărat legătură cu noi, dar a devenit „naşul”. El i-a găsit numele care i se şi potriveşte foarte bine. Străinii care vin aici întreabă ce înseamnă CETATEA. Ei traduc prin „castle” (castel), dar le explic, de fiecare dată, că nu este castel, ci, mai degrabă, fortăreaţă, pentru că adăposteşte comunitatea, este cu totul altceva.

S-a potrivit şi acest nume, iar acum putem spune că potrivirea este perfectă”, povesteşte Adrian Bot.

De ce energie alternativă?

CETATEA răspunde şi la foarte multe întrebări legate de energiile alternative, iar oamenii care lucrează acum în această „fortăreaţă” a ştiinţei au găsit deja foarte multe soluţii pentru viitorul noilor tehnologii de producere a curentului electric în... propria gospodărie! „CETATEA aduce foarte multe noutăţi şi beneficii comunităţii, iar asta va face în continuare. Noi suntem un vector activ şi în informarea oamenilor. S-au făcut tot felul de investiţii şi în panouri fotovoltaice şi în tot felul de soluţii, dar nu eficiente. Noi încercăm să eficientizăm. Există o idee încetăţenită în România, că energiile alternative nu vor fi niciodată eficiente, iar noi demonstrăm că prin soluţiile de cercetare creştem eficienţa panourilor fotovoltaice la 45%, printre altele. Până la urmă, se va ajunge la utilizarea energiei alternative. La un moment dat se termină resursele”, explică cercetătorul.

Mai mult, CETATEA lucrează în primul rând pentru a susţine activitatea oamenilor simpli, fără o mare putere financiară, pentru producţia individuală sau a unor asociaţii şi comunităţi mici, care pot avea beneficii uriaşe, dacă aplică noile soluţii de iluminat şi încălzire. „Scopul nostru este să ne adresăm comunităţilor mici, în sistemele de microgrid, de reţea independentă, mică. Să nu uităm că avem 100.000 de gospodării fără energie electrică şi sunt foarte multe ferme care s-ar putea dezvolta, dar nu au energie suficientă de la reţea. A fost o pană de curent de două zile, anul trecut, şi toţi fermierii care aveau solarii şi-au prăpădit toată recolta de roşii, ceea ce nu s-ar mai întâmpla dacă am aplica soluţiile pe care le elaborăm aici. Sunt foarte mulţi care ne contactează. Noi ne-am gândit iniţial la zona Transilvaniei, pentru că ne doare sărăcia din Munţii Apuseni, care se trage de la lipsa de energie, deşi ar putea produce enorm. Acum ne-au sunat şi primari din Moldova şi din alte părţi ale ţării”, mai spune managerul „cetăţii” de la Cluj.

Dacă nu bate soarele, bate vântul... sau folosim biogaz

În linii mari, cercetătorii care lucrează în cadrul proiectului CETATEA mizează pe un concept nou, de mix de energie. Practic, energia alternativă poate fi produsă în nenumărate feluri, dacă folosim ce avem la-ndemână şi, mai ales, dacă vrem să reducem consumul de resurse naturale pentru producerea ei. Conceptul central al cercetătorilor din CETATE mizează pe folosirea tuturor variantelor de producere a curentului electric, iar soluţiile variază în funcţie de situaţie. Important este să... vedem partea plină a paharului: „Dacă bate soarele, nu bate vântul, iar când bate vântul nu bate soarele, dar, dacă oamenii au în zonă un mic pârâiaş, se poate face şi o microhidrocentrală. Apoi, dacă cineva are fermă de animale, poate folosi gunoiul pentru producţie de biogaz, iar atunci foloseşte concentratoare solare care lucrează în plus şi cu alimentare cu biogaz. Trebuie să mergem pe ideea de mix de energie şi pe stocare de energie. Dacă nu bate trei zile soarele şi ai panouri fotovoltaice, nu faci nimic, dar poate bate vântul...”, mai explică cercetătorul.

Pe lângă tot ceea ce produce acum CETATEA, colectivul de la Institut merge mai departe cu accesarea fondurilor europene, pentru implementarea altor noi proiecte de succes. Există alte două proiecte finanţate din fonduri europene în derulare. „Construim un parc fotovoltaic supereficient, de un Megawat. Încep să apară rezultatele. Spre fericirea mea, apar repede. Dar totul porneşte de la faptul că am reuşit să găsesc oameni, pentru că cercetarea se face cu oameni. Idei pot să fie multe, dar fără oameni, rămân doar scrise în reviste”, mai spune Adrian Bot, directorul general al  INCDTIM Cluj-Napoca.

Context

Centru de Cercetare şi Tehnologii Avansate pentru Energii Alternative” – CETATEA, construit din fonduri europene. Proiect implementat de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Izotopice şi Moleculare (INCDTIM) Cluj-Napoca. A fost cofinanţat prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) din Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice POS CCE – program operaţional continuat de POC în actualul exerciţiu financiar 2014-2020.

Valoarea totală a proiectului este de 43.974.400 lei, din care 35.000.000 lei asistenţa financiară nerambursabilă: 29.841.000 lei contribuţia Uniunii Europene, prin Fondul European de Dezvoltare Regională şi 5.159.000 lei contribuţia Guvernului României, prin bugetul naţional. Cota de 8.174.400 lei, reprezentînd TVA, a fost suportată de Guvernul României, iar diferenţa, din fonduri proprii. 

Acest articol face parte din Campania Ministerului Fondurilor Europene, “Bani europeni pentru idei româneşti” şi a fost publicat pe www.adevarul.ro, în cadrul proiectului ”Campanii de comunicare pentru promovarea fondurilor ESI 2014-2020” (cod MySMIS 12088), cofinanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operaţional Asistenţă Tehnică 2014-2020.

Întreaga răspundere asupra corectitudinii informaţiilor revine autorului.