Poliţa de asigurare, o „umbrelă” folositoare în orice anotimp al anului

Nicoleta Radu

Cât de receptiv mai este românul în chestiunea asigurărilor împotriva efectelor catastrofelor naturale? Iată punctul de plecare al demersului nostru jurnalistic, influenţat de faptul că România e genul de ţară ameninţată fie de cutremure de pământ foarte puternice, fie de alunecări de teren sau de inundaţii extrem de serioase.

Realitatea ne arată că România e unul din puţinele state europene care a decis sa cedeze prin lege gestionarea daunelor in caz de dezastru natural major unei  societati de asigurare private, Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID), care a luat fiinţă în noiembrie 2009 şi a eliberat, nouă luni mai târziu, cel dintâi PAD, adică prima asigurare obligatorie care acoperă daunele produse locuinţelor de inundaţii, cutremure sau alunecări de teren.

Din capul locului trebuie spus că, potrivit Legii nr. 260/2008, în situaţia în care persoanele fizice sau juridice nu îşi asigură locuinţele aflate în proprietate, acestea nu beneficiază, în cazul producerii unuia dintre dezastrele naturale acoperite de poliţa PAD, de niciun fel de despăgubiri de la bugetul de stat sau de la bugetul local pentru prejudicii produse locuinţelor.

La nouă ani după înfiinţarea PAID, adevarul.ro a încercat să afle, cu ajutorul Nicoletei Radu, directorul general al instituţiei amintite mai sus, cum se raportează românul de rând la un subiect atât de delicat. Reprezentantul PAID a prezentat cu acest prilej rezultatele unui recent sondaj realizat pe această temă la nivel naţional care ar trebui să ne pună pe gânduri.

Patru din cinci români recunosc că au auzit despre obligativitatea de a-şi asigura locuinţele împotriva dezastrelor naturale (cutremure, inundaţii şi alunecări de teren) cu ajutorul unei poliţe obligatorii PAD. Cel puţin asta reiese din recentul studiu asupra percepţiei şi preferinţelor consumatorilor privind asigurările obligatorii şi facultative de locuinţe realizat pentru Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România (UNSAR).

Paradoxul în sondajul realizat de cei de la Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES), constă în faptul că în ciuda cunoaşterii acestei obligativităţi, mai puţin de unul din cinci români are în prezent încheiată o poliţă de asigurare obligatorie a locuinţelor. Mai mult, conform datelor oficiale de la Pool-ul de Asigurare împotriva Dezastrelor Naturale (PAID), la 31 august 2018 erau asigurate doar 1,68 milioane de locuinţe dintr-un total de circa 9 (noua) milioane, cate exista in acest moment in Romania, conform datelor de la Institutul National de Statistica.

Studiul conceput la cererea UNSAR a fost realizat în perioada 14-20 iunie 2018, pe un eşantion de 1.248 de persoane şi are o rată de eroare maximă de ±2,8%.

„În aceşti zece ani am reuşit să ne consolidăm ca şi societate, am reuşit cât de cât să aducem în atenţia românilor acest tip de asigurare. Poate că nu suficient şi poate am fi putut face mai mult în ceea ce priveşte conştientizarea populaţiei în legătură cu acest tip de poliţă. Pe de altă parte, în raport cu alte state, expuse ca şi noi riscurilor de dezastre naturale, România a înregistrat un progres, fie doar şi pentru faptul că a înfiinţat o entitate abilitata sa preia activitatea de gestionare a despagubirilor pentru locuintele afectate de aceste trei riscuri de catastrofă, care în mare parte nu mai poate fi realizata de stat în condiţiile producerii unei catastrophe majore”, a declarat la Adevarul live aceeaşi Nicoleta Radu.  

Studiul comandat de UNSAR confirmă afirmaţiile directorului general PAID. La mai bine de opt ani de la eliberarea primei polite obligatorii asiguratorii, cetăţenii cunosc bine prevederile legii. Mai mult, conform aceluiaşi studiu, 75% dintre români sunt informaţi cu privire la faptul că nu vor primi niciun fel de despăgubiri de la bugetul de stat sau din cel local în cazul unor dezastre naturale, dacă nu au încheiat o poliţă obligatorie de asigurare a locuinţei. În acelaşi timp, doar 41% dintre respondenţi declară că cunosc şi posibilitatea impunerii unor amenzi de către autorităţi, pentru nerespectarea obligaţiei legale de a îşi asigura locuinţele aflate în proprietate.

În ceea ce priveşte interesul faţă de asigurările de locuinţe, studiul a mai arătat că 74% dintre respondenţi sunt interesaţi, în timp ce două treimi dintre aceştia, 66%, au declarat că, în opinia lor, o mai bună informare cu privire la asigurările obligatorii de locuinţe ar reprezenta un factor de motivaţie pentru încheierea unei astfel de poliţe. Studiul relevă şi faptul că majoritatea românilor, mai exact 70% dintre ei, consideră că autorităţile publice locale şi centrale ar trebui să fie responsabile de informarea cetăţenilor cu privire la obligativitatea asigurărilor de locuinţe împotriva dezastrelor.

Nivelul redus al asigurărilor obligatorii PAD face ca ţara noastră să fie extrem de vulnerabilă în faţa evenimentelor catastrofale. Tocmai de aceea, creşterea acestui indicator trebuie să fie o prioritate. În acest sens, sunt necesare eforturi susţinute din partea autorităţilor, industriei de asigurări şi cetăţenilor.

O mai bună informare a populaţiei, luarea măsurilor pentru respectarea prevederilor legale şi derularea de programe pentru conştientizarea riscurilor la care oamenii se expun sunt factori care pot duce la creşterea numărului de locuinţe asigurate din România. În acest sens, Nicoleta Radu, director general PAID România, a remarcat că „românii din zonele expuse nu sunt asiguraţi într-un procent liniştitor, aşa cum ar trebui”, şi a adăugat că nu se impune „a începe cu amenzi la adresa celor neasiguraţi, înainte de a informa populaţia”, adăugând că administraţiile locale au o foarte mare responsabilitate în acest caz. Ea a lăudat demersul municipalităţii braşovene, care a reuşit în ultima perioadă de timp să mobilizeze cetăţenii să se asigure, aşa cum nimeni altcineva nu a mai reuşit. Iar rezultatele au venit foarte repede: azi, Braşovul are circa jumătate din locuinţe asigurate obligatoriu, fapt care plasează Braşovul pe primul loc în clasamentul marilor oraşe pregătite să facă faţă dezastrelor naturale.

Nicoleta Radu a mai precizat că studiul arată că există „o lipsă de autoritate pe care românii o resimt”. „Românii, a mai spus Nicoleta Radu, consideră că atunci când e vorba despre o lege, ea trebuie pusă în aplicare şi verificată de către autorităţi. Atâta vreme cât legea există, dar ea nu e verificată ca şi mod de implementare, ca şi finalitate, nici cetăţenii nu sunt foarte interesaţi, desi ar trebui să conştientizeze că în final ei trebuie să-şi cunoască interesul personal şi să fie responsabili”.   

La final, mai trebuie spus că PAID nu ia în calcul modificarea tarifelor poliţelor, care în prezent sunt de două tipuri: 10 euro anual pentru locuinţele cu pereţi exteriori din cărămidă nearsă sau din alte materiale nesupuse niciunui tratament termic sau chimic, respectiv 20 de euro anual în cazul locuinţelor din beton armat, metal ori lemn (cei care doresc să urmărească interviul complet cu directorul general PAID, Nicoleta Radu, o pot face la adresa de internet https://adevarul.ro/economie/bani/polita-asigurare-umbrela-folositoare-anotimp-anului-8_5bebecfedf52022f7574b3ea/index.html).