SOCAR negociază preluarea transportatorului şi distribuitorului de de gaze naturale DESFA, din Grecia

SOCAR va putea de acum să exporte direct gaze în Europa

SOCAR, compania petrolieră de stat din Azerbaidjan, negociază cu autorităţile de la Atena preluarea DESFA, operatorul reţelei de transport a gazelor naturale din Grecia, potrivit unui comunicat al societăţii.

Potrivit EurActiv, oferta sa a fost de 400 de milioane de euro pentru 66% din acţiuni şi a fost considerată satisfăcătoare de către autorităţile elene responsabile cu privatizarea. Iniţial în cursă au participat şi grupul Sintez, controlat de oligarhul Leonid Lebedev, dar acesta s-a retras, ca şi grupul ceho-elen PPF-Terna.

Export direct de gaze în Europa

Astfel, SOCAR a fost singurul licitator pentru cumpărarea activelor. "Procedura de licitaţie pentru privatizarea DESFA s-a încheiat şi Socar a început negocierile cu Guvernul Greciei. Aceasta înseamnă că în curând întregul sistem de distribuţie a gazelor naturale din Grecia va fi în mâinile noastre", a declarat Rovnag Abdullayev, preşedintele SOCAR. Acesta, a mai menţionat că achiziţionarea activelor din Grecia "va întări potenţialul de export al Socar".

Favorită în preluarea operatorului  DESFA, SOCAR poate demara astfel comerţul cu gaze naturale pe piaţa europeană, fără intermediari, se mai arată în comunicat.

DESFA este operatorul reţelei de transport a gazelor naturale din Grecia, în vreme ce DEPA este distribuitorul de gaze. 

Avantaj pentru TAP în competiţia cu Nabucco Vest

Neurope.eu notează că oferta SOCAR pentru DESFA sporeşte şansele de realizare pentru conducta Trans-Adriatic Pipeline (TAP). Aceasta este programată să se conecteze la un gazoduct ce traversează Turcia şi să transporte „aurul albastru”, pe sub Marea Adriatică, până în Italia.

TAP concurează cu Nabucco Vest pentru gazul azer produs în uriaşul zăcământ Shah Deniz II. Decizia finală va fi anunţată la finele acestei luni.

Comunicatul notează că „SOCAR  este sprijinită de UE în implicarea pe piaţa europeană şi valorificarea propriilor resurse, cu scopul securităţii energetice şi al  diversificării surselor de energie pe teritoriul Uniunii”.

Gazprom a vrut distribuţia

Pentru DEPA nu a fost primită nicio ofertă până la expirarea termenului-limită de 10 iunie. Gazprom dorea DEPA, însă nu a mai prezentat o ofertă. Public, grupul rus a comentat că era îngrijorat de poziţia financiară a companiei. Presa elenă a citat, însă, temerea în cercurile de la Moscova că autorităţile de concurenţă din cadrul Comisiei Europene ar impune condiţii drastice sau chiar ar fi blocat tranzacţia.

Ruşii au asociat cumpărarea DEPA cu preţul gazelor livrate Greciei, ceea ce înseamnă că erau pregătiţi să depună o ofertă mai mică decât se aştepta. Problemele cu care Gazprom s-a confruntat în Grecia sunt exempificate de faptul că Alexei Miller, preşedintele Gazprom, a vizitat Atena de trei ori în timpul negocierilor.