RBS va fi amendată cu peste 800 de milioane de dolari pentru rolul în manipularea dobânzilor la credite

Grupul bancar RBS a evitat colapsul în 2008 doar prin naţionalizare

Grupul bancar Royal Bank of Scotland, prezent şi în România, va primi o amendă de până la 804 milioane de dolari săptămâna viitoare pentru a încheia un proces privind manipularea indicelui LIBOR, pe baza căruia se calculează dobânzile pentru credite.

RBS va primi săptămâna viitoare mai multe amenzi, cu o valoare cumulată de 804 milioane de dolari, pentru implicarea în manipularea pe termen prelungit a indicelui LIBOR, potrivit unor surse apropiate situaţiei, citate de agenţia de ştiri Bloomberg. 

De asemenea, John Hourican, şeful diviziei de investment banking a grupului, şi Peter Nielsen, şeful departamentului pentru pieţe financiare, ar putea fi concediaţi. Cei doi directori sunt consideraţi responsabili pentru acţiunile subordonaţilor care au participat efectiv la manipularea indicelui bancar şi pentru eşecul de a depista la timp eventualele nereguli care au permis acţiunile ilegale. 

Cu toate acestea, cei doi nu ar fi ştiut de operaţiunile ilegale ale traderilor implicaţi efectiv în scandal. Valoarea amenzii o poziţionează pe locul doi în topul celor mai ridicate amenzi aplicate de autorităţile de reglementare unui grup bancar în procesul demarat împotriva grupurilor bancare care s-au înţeles pentru a manipula dobânzile creditelor. 

UBS şi Barclays, amenzi de două miliarde de dolari

Cea mai mare amendă dată în acest caz a fost cea plătită de grupul bancar UBS, cel mai mare din Elveţia, care a fost penalizat cu 1,5 miliarde de dolari în decembrie. De asemenea, grupul britanic Barclays a plătit în iunie o amendă de peste 450 de milioane de dolari în acelaşi proces. 

Nivelul LIBOR este calculat zilnic de un comitet internaţional pe baza dobânzilor pe care le plătesc 18 bănci pentru a se împrumuta. Dobânzile raportate de bănci nu pot fi însă verificate, iar consiliul se bazează pur şi simplu pe spusele bancherilor.

Grupul britanic Barclays a acceptat amenda de peste 450 de milioane de dolari pentru a scăpa de acuzaţiile privind manipularea dobânzilor, însă scandalul abia atunci a izbucnit. În presă au apărut informaţii conform cărora întreaga conducere încuraja astfel de practici şi imediat a început să se vorbească despre un adevărat cartel al bancherilor.

RBS a fost salvată cu fonduri publice pentru a evita falimentul

Subiectul este cu atât mai delicat în Marea Britanie, având în vedere că două dintre principalele grupuri bancare (Lloyds şi Royal Bank of Scotland) au avut nevoie de împrumuturi de urgenţă din banii contribuabililor pentru a evita falimentul.

Deja, dezbaterile au ajuns la cel mai ridicat nivel. David Cameron, premierul britanic, s-a adresat parlamentului pentru a cere mai multă reglementare în acest sector, declarându-se dezgustat de faptul că ”acţiunile frauduloase şi ilegale” ale băncilor i-au forţat pe cetăţeni să plătească dobânzi mai mari la credite.

Scandalul izbucnit a lăsat Barclays fără principalii trei oameni aflaţi la conducere. Marcus Agius, preşedintele boardului, a demisionat în încercarea de a-l salva pe directorul general. Mişcarea nu a reuşit însă să calmeze apele şi, cu o zi înainte de a fi audiat de o comisie specială a parlamentului britanic, Robert (Bob) Diamond, directorul general, a fost forţat să demisioneze. 

Rezerva Federală a ştiut de acţiunile ilegale ale băncilor

Scandalul a atins însă apogeul atunci când s-a dezvăluit faptul că Rezerva Federală, banca centrală a Statelor Unite ale Americii, a ştiut despre manipularea prelungită a indicelui. 

În urma unei anchete desfăşurate alături de grupul bancar Barclays, filiala din New York a Rezervei Federale a atras atenţia asupra neregulilor în ceea ce priveşte stabilirea nivelului LIBOR şi a propus autorităţilor din Marea Britanie o serie de reforme pentru a elimia astfel de abuzuri, informează Reuters.

Rolul jucat de banca centrală americană va ridica mai multe semne de întrebare faţă de dorinţa autorităţilor de a rezolva această problemă, în contextul în care devine evident faptul că situaţia le era cunoscută. Lipsa de acţiune denotă mai degrabă eforturile organelor de reglementare de a sprijini sistemul bancar în timpul crizei şi nu intenţia de a transparentiza operaţiunile grupurilor, notează mai mulţi analişti.

”În contextul monitorizării pieţei demarate în urma izbucnirii crizei financiare, la finalul anului 2007, care implica analizarea a mii de e-mailuri şi apeluri telefonice cu jucătorii din piaţă, am primit mai multe atenţionări din partea Barclays asupra manipulării indicelui LIBOR”, a declarat un purtător de cuvânt al Rezervei Federale.

”În primavara lui 2008, după intrarea în faliment a grupului Bear Stearns şi cu puţin înainte ca subiectul să apară pentru prima oară în presă, am demarat o anchetă şi mai amănunţită alături de Barclays asupra modalităţii în care se înaintau datele necesare pentru stabilirea LIBOR. Ulterior, am împărtăşit analizele şi sugestiile noastre pentru reforme către autorităţile de resort din Marea Britanie”, a adăugat acesta.