Der Spiegel: Germania riscă revolta consumatorilor de electricitate din cauza preţurilor mari la energia verde

Nemţii plătesc cele mai mari facturi la energie din lume: 90 de euro pe o familie de trei persoane

Programul german de susţinere agresivă a energiilor regenerabile a venit cu preţuri mari pentru populaţie, pătura săracă fiind din ce în ce mai nemulţumită de acordarea acestui sprijin, care măreşte consistent factura la energie, scrie EE Times, care citează o analiză Der Spiegel.

Germania are de trecut alegerile parlamentare în următoarele două săptămâni, astfel că nu se previzionează iniţiative care să modifice substanţial schema în această perioadă, însă consilierii guvernamentali cer „un nou start”.

Germania foloseşte tarife „feed-in” pentru promovarea energiei verzi, adică producătorii au un preţ garantat la care injectează energia în sistem. Totul este plătit dintr-o suprataxă impusă consumatorilor. Modul de subvenţionare a transformat Germania într-un lider mondial în domeniul tehnologiilor verzi, iar populaţia şi industria au fost dornice să plătească. Până acum.

O familie plăteşte 90 de dolari pe lună

Potrivit Der Spiegel, preţurile sunt intolerabil de mari şi nesustenabile, iar în anumite măsuri nu sunt corecte şi au efecte perverse. Germania are o suprataxă de 5,3 eurocenţi la fiecare kWh consumat, iar aceasta e estimată să urce cu 20%, la 6,2-6,5 kWh, potrivit guvernului, din cauza deschiderii de noi capacităţi. Din cauza suprataxei, costurile la electricitate sunt printre cele mai mari din lume. Fără o schimbare, costurile ar putea ajunge la 40 de cenţi pe fiecare kWh în 2020. La preţurile actuale, o familie de trei membri plătesc 90 de euro pe lună pentru electricitate, dublu faţă de anul 2000.

Sumele mari au afectat membrii mai puţin avantajaţi ai societăţii.

Efecte perverse

Dintre efectele adverse, publicaţia germană enumeră tragerea pe dreapta a instalaţiilor hidro în timpul zilei, ca urmare a producţiei de energie solară. Un combinat siderurgic de lângă Hamburg şi-a suspendat operaţiunile de câteva ori din cauza faptului că energia produsă din surse intermitente afectează producţia. Şi, culmea, după Fukushima şi închiderea centralelor nucleare germane, termocentralele funcţionează tot mai mult, crescând emisiile de gaze cu efect de seră.

Der Spiegel cere aplicare „modelului suedez”. Scandinavii au impus fiecărui sector reduceri pentru gazele cu efect de seră, dar lasă actorii din fiecare segment să decidă cum fac reducerile. Rămâne de văzut dacă un astfel de model ar funcţiona într-o economie aşa mare ca a Germaniei.

În Bulgaria au avut loc mari proteste împotriva facturilor la energie, iar nemulţumiri există şi în România.