De la „Doctor Doom” la „Doctor Boom”: Nouriel Roubini anunţă doi ani de câştiguri pe burse

Reputatul economist care a prezis criza economică izbucnită în 2007-2008 şi poreclit „Doctor Doom” din cauza avertismentelor mereu sumbre pe care le emite anunţă acum doi ani de creştere şi câştiguri pe burse. El atrage însă atenţia că asta va duce la adâncirea prăpastiei dintre clase, ceea ce va alimenta tensiunile sociale.

Fondatorul Roubini Global Economics crede că perioada de boom pe burse se va încheia după ce diferenţele de clasă vor ajunge foarte acute, iar Wall Streetul va trebui să „revină cu picioarele pe pământ”, a declarat economistul într-un interviu acordat CNBC. 

„Ritmul de creştere economică nu-şi va reveni, iar rata inflaţiei scade, de fapt. Aşa că bursele sunt singurele care se tem să nu alunece, dar eu cred că declinul va începe mai târziu, iar pieţele vor înregistra avansuri până atunci”, a explicat economistul. 

În Statele Unite ale Americii, bursele au avut o evoluţie spectaculoasă de la începutul acestui an, în ciuda ritmului de creştere dezamăgitor de lent. În ultimele cinci luni, indicele S&P 500 a înregistrat o creştere de 15%. 

Însă evoluţia burselor a fost pusă pe seama politicilor de stimulare economică aplicate de Rezerva Federală, banca centrală a SUA, sau aşa-zisa relaxare catitativă. Metoda presupune tipărirea şi injectarea de bani în piaţă pentru stimularea economiei prin investiţii în domenii-cheie precum infrastructură.  Rezerva cumpără obligaţiuni emise de Trezorerie sau de state, titluri speciale emise în SUA pentru construirea de drumuri şi alte instrumente financiare asemănătoare. 

Practic, banca centrală tipăreşte bani pe care-i împrumută apoi autorităţilor, care-i folosesc pentru programe de impulsionare economică. SUA au început să folosească această metodă încă din 2009, la câteva luni după ce colapsul Lehman Brothers a aruncat lumea în criză. 

Timp de un an şi jumătate, la apogeul crizei din SUA, sumele tipărite de Rezerva Federală ajungeau la 75 de miliarde de dolari pe lună. În total, SUA au injectat în acest fel aproximativ 3.000 de miliarde de dolari în economie. Însă, pentru că metoda nu a avut efectele aşteptate, iar creşterea economică rămâne anemică, programul a fost suplimentat cu sute de miliarde de dolari şi extins cu câţiva ani. 

Strategia a avut însă două tăişuri. Pe lângă faptul că nu a obţinut efectele scontate, ea a alimentat constant temerile investitorilor, care văd economia americană ca fiind „pe perfuzii” de la banca centrală. 

Roubini crede însă că, deşi acest program trebuia iniţial să se încheie în iunie 2011, este încă prea devreme să vorbim despre o eventuală retragere a Rezervei Federale din aceste operaţiuni.

Creşterea economică rămâne în continuare prea fragilă pentru ca banca centrală să-şi poată permite un astfel de pas, iar pieţele au devenit acum dependente de cei 85 de miliarde de dolari pe care Rezerva Federală îi pompează lunar în economie. 

Economistul crede că banca centrală trebuie să găsească o soluţie de a încheia acest program fără a da peste cap pieţele. „Atunci când Rezerva Federală se va retrage, va trebui să o facă foarte, foarte încet. Economia este fragilă şi bursele nu vor să sufere ajustări”, a continuat acesta.