China, la cel mai mic ritm de creştere a cheltuielilor militare din ultimii 6 ani, în timp ce tensiunile cu Japonia şi Filipine se intensifică

China a anunţat că îşi va majora cheltuielile militare cu 7-8% în acest an, cel mai mic ritm de creştere de la declanşarea crizei financiare, reflectând slăbiciunile celei de-a doua economii mondiale şi o reducere cu 300.000 a numărului de soldaţi, pe măsură ce Beijingul vrea o armată modernizată şi cu o structură mai simplă.

Ritmul mai mic de creştere a cheltuielilor Armatei chineze vin în contextul în care statul asiatic se confruntă cu turbulenţe financiare şi o încetinire a ritmului de creşte, ceea ce afectează mai departe economia reală.

Cu toate acestea, China investeşte  în acest an în Apărare 155 de miliarde de dolari, mai ales în contextul că s-au mărit disputele teritoriale cu Japonia asupra arhipelagului Senkaku din Marea Chinei de Est, naţionalizat de Japonia, dar şi cu Filipine, Vietnam, Taiwan, Malaysia şi Brunei asupra Mării Chinei de Sud, pe care China o revendică aproape în totalitate.

Insule artificiale, rachete şi avioane în Marea Chinei de Sud

China a început să construiască insule artificiale în zonă şi a instalat de curând rachete sol-aer pe Insula Woody, situată în Arhipelagul Paracel, şi noi radare în reciful Cuarteron. De asemenea, armata chineză a anunţat trimiterea unor avioane de vânătoare de tip Shenyang J-11 şi Xian JH-7 pe Insula Woody, potrivit Fox News.

Concomitent, China a preluat controlul asupra unui atol situat în apropiere de coastele de vest ale Filipinelor, conform agenţiei DPA. Atolul se află între Insula Lawak, ocupată de Filipine, şi Reciful Mischief, ocupat de China, care îl numeşte Meiji, ambele din cadrul arhipelagului Spartleys, în Marea Chinei de Sud. Manila a contestat revendicările teritoriale ale Beijingului la un tribunal de arbitraj ONU, însă China a refuzat să participe la proceduri.

SUA trimit bombardiere şi portavioane în zonă

Statele Unite intenţionează să intensifice patrulele navale în Marea Chinei de Sud, invocând respectarea principiului „libertăţii de navigaţie“ pentru a contesta pretenţiile teritoriale ale Chinei şi analizează staţionarea de bombardiere cu rază lungă de acţiune în Australia. În urmă cu câteva zile, Forţele Navale americane au trimis un portavion şi cinci nave militare de escortă în Marea Chinei de Sud, pe fondul tensiunilor cu administraţia de la Beijing.

În octombrie 2015, Statele Unite au trimis o navă militară în apropierea unei insule artificiale chineze din Marea Chinei de Sud, manevra având rolul de a contesta revendicările teritoriale ale Beijingului. 

Spre comparaţie, bugetul militar al SUA este de peste trei ori mai mare decât cel al Chinei, ridicându-se la 573 de miliarde de dolari, faţă de cele 155 de miliarde investite de statul asiatic.

Miza: petrolul şi rutele comerciale

Miza o reprezintă controlul navigaţiei, într-o zonă traversată de foarte multe linii comerciale, dar şi zăcămintele subterane de hidrocarburi. China este cel mai mare consumator mondial de ţiţei, dar şi al patrulea producător, extrăgând zilnic circa 4,3 milioane de barili, cam cât producea şi Iranul înainte de impunerea embargoului petrolier. Pe de altă parte, China consumă zilnic circa 11 milioane de barili, astfel că importă două treimi din consum.

Slăbiciunea economiei chineze

Exporturile Chinei au scăzut cu 25,4% în luna februarie faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, nivelul fiind apropiat de scăderea de 26,4% înregistrată la momentul culminant al crizei financiare globale din anul 2009.

Rezultatele sunt mult dincolo de aşteptările analiştilor, care estimau o scădere de doar 12,5%. Exprimate în yuani, exporturile au scăzut cu 20,6%.

Importurile au scăzut, la rândul lor, cu 13,8% în dolari, ceea ce este, din nou, mai mult decât se aşteptau investitorii.

Deteriorarea arată exacerbarea problemelor din China, atât în privinţa exporturilor, cât şi a pieţei interne.

Beijingul a „ars“ 800 de miliarde de dolari din rezerve în doi ani

De asemenea, rezervele valutare ale Chinei au scăzut cu în luna februarie cu 28,57 miliarde de dolari, până la 3.200 de miliarde de dolari, după ce în ianuarie au scăzut cu alte 99,5 miliarde de dolari, potrivit Xinhua.

Spre comparaţie, acestea ajungeau la aproape 4.000 de miliarde de dolari în anul 2014. China s-a confruntat în vara anului trecut cu colapsul bursei, ceea ce a dus ulterior la ieşiri de capital, din cauza deprecierii yuanului.