Specialişti: Majorarea salariilor din România cu 12,7% a condus la creşterea inflaţiei la 5,4%. Companiile nu au absorbit costurile salariale mai mari

România a înregistrat în luna mai a acestui an o inflaţie de 5,4%, pondere care a fost influenţată de creşterea nominală a salariilor din primul trimestru, cu 12,7%, atrag atenţia specialiştii departamentului de Cercetare Economică al Euler Hermes.

Specialiştii arată că, în majoritatea ţărilor europene, creşterea nominală a salariilor a depăşit cu mult nivelul de creştere a productivităţii. Companiile au absorbit costurile salariale mai ridicate acceptând marje de profit mai scăzute, preferând menţinerea preţurilor la produsele comercializate la acelaşi nivel de până acum, limitând astfel impactul asupra inflaţiei. 

Excepţie de la acest trend se observă în România şi Turcia, unde inflaţia devansează în prezent estimările.

De la începutul anului şi până în prezent, în România, leul are o depreciere de -1,2 % faţă de dolar şi -0,2% faţă de euro, mai arată ei.

În ceea ce priveşte nevoia de finanţare externă brută, în România aceasta se situează la 134% din rezervele valutare, spun specialiştii, într-o analiză care prezintă perspectivele economice la nivel global pentru primul semestru al acestui an şi evoluţiile principalelor ţări din Europa de Est şi de Vest, America de Nord, America Latină, Asia şi Africa.

Potrivit ultimelor evoluţii macroeconomice, creşterea PIB-ului se bucură de o bază solidă, deşi se observă ritmuri de creştere diferite la nivel de ţări. Trimestrul doi din 2018 s-a caracterizat prin: rate de dobândă mai mari decât estimate, preţuri mai mari la materiile prime şi un risc (geopolitic) ridicat.

Cea mai ridicată rată anulă a inflaţiei, de 12,1%, a fost înregistrată în Turcia. La aceasta a contribuit şi o depreciere accentuată a monedei. Ungaria şi Slovacia au înregistrat, şi ele, creşteri ale ratei inflaţiei de 2,8% , respectiv 2,6%.

Ungaria are un excedent de cont curent şi un deficit fiscal acceptabil, iar nevoile sale de finanţare externă sunt adecvate, reprezentând doar 75% în rezervele valutare. Polonia afişează o nevoie de finanţare externă în raport cu rezervele sale valutare de 136% bazate, în general, pe o macroeconomie relativ solidă.

La nivel global, este estimată o creştere economică de +3,3% în 2018, faţă de +3,2% în 2017. Climatul rămâne unul pozitiv, însă, în timp ce creşterea economică din SUA se prevede a accelera în 2018, în ceea ce priveşte China, se aşteaptă o încetinire. Economia statelor membre zona Euro ar putea decelera în 2018 şi 2019, atingând praguri de +2,1%, respectiv 1,9%, după ce în 2017 au înregistrat printre cele mai mari creşteri economice, de 2,6% an la an.