Sărăcia energetică în România. Trei sferturi din gospodăriile sărace nu primesc ajutor de încălzire

Sărăcia energetică în România. Trei sferturi
din gospodăriile sărace nu primesc ajutor de încălzire

Sistemul de acordare a ajutoarelor de încălzire nu identifică în mod adecvat consumatorii aflaţi în dificultate, dovadă că trei sferturi, respectiv 70% din gospodăriile cele mai sărace, cu venituri de până la 155 de lei pe membru, nu primesc niciun ajutor, arată un studiu.

Ştiri pe aceeaşi temă

Acesta priveşte sărăcia energetică şi consumatorul vulnerabil din România şi este realizat de Centrul pentru Studiul Democraţiei (CSD), think tank fondat în 2006 de Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca.

Potrivit legislaţiei, un client vulnerabil este clientul final aparținând unei categorii de clienți casnici care, din motive de vârstă, sănătate sau venituri reduse, se află în risc de marginalizare socială și care, pentru prevenirea acestui risc, beneficiază de măsuri de protecție socială, inclusiv de natură financiară. Măsurile de protecție socială, precum și criteriile de eligibilitate pentru acestea se stabilesc prin acte normative.

Studiul constată că în România există mari lacune de identificare corectă a populaţiei aflate în sărăcie energetică, instrumentele de politici publice nefiind în acest moment adecvate pentru abordarea problemei într-o manieră durabilă.

Ajutorul nu merge către cei mai săraci 

Datele demonstrează că sistemul de acordare a ajutoarelor nu identifică în mod adecvat consumatorii aflaţi în dificultate şi o proporţie mică a gospodăriilor identificate drept sărace energetic beneficiază în prezent de ajutor de încălzire.

Astfel, sub 30% dintre cei care ar trebui să primească ajutoare conform venitului ajustat pe membru de familie le şi primesc, iar peste jumătate din gospodăriile care primesc ajutoare se află în pragurile de venit superioare.


Datele arată că, în ceea ce priveşte cuantumul ajutoarelor, 26,48% din sumă merge către gospodăriile cele mai sărace. Autorii remarcă şi scăderea treptată a procentului pentru următoarele praguri, urmată de o creştere bruscă pentru intervalul 355,1-425 de lei, la 15%, după care se revine la o scădere spre ultimele praguri de venit.

De asemenea, peste 50% din cuantumul ajutoarelor de încălzire acoperă încălzirea cu lemne, sprijinul pentru încălzirea cu energie electrică având o pondere de doar 2% din total. În plus, 56% din cuantumul ajutoarelor acordate merge către cele mai sărace 20% dintre gospodării.

Deşi aproape un sfert din cuantumul ajutoarelor este direcţionat către gospodăriile cele mai sărace, cu un venit de până la 155 de lei pe membru de familie, datele arată că aproximativ 70% din gospodăriile cu astfel de venituri nu primesc niciun ajutor.

Doar o cincime beneficiază de tarif social 

În ceea ce priveşte tariful social la energie electrică, 12% din populaţia României beneficiază de această facilitate. Totuşi, pe baza datelor aferente a trei zone de distribuţie, studiul constată că 42% din gospodăriile care solicită tariful social nu îşi dimensionează corect consumul şi depăşesc pragul minim de consum prevăzut de lege, aplicându-li-se în consecinţă, în mod automat, tarife peste nivelul social. 

Oamenii nu ştiu că pot beneficia de ajutor

Potrivit autorilor, nu este cunoscut motivul pentru care cei care nu primesc ajutoarele sunt excluşi. Acest lucru se întâmplă, potrivit lor, din cauză că oamenii sunt excluşi sau din cauză că nu solicită ajutorul. „Dacă nu îl solicită, intuim o problemă de comunicare la nivel local. Persoanele îndreptăţite fie nu cunosc faptul că pot beneficia de ajutor, fie nu cunosc procedura”, concluzionează autorii.

De asemenea, potrivit lor, este posibil ca primăriile să nu informeze suficient de bine persoanele afectate de sărăcie faptul că pot beneficia de ajutoare, ceea ce arată probleme majore de eficienţă a sistemului de ajutoare cauzate de proasta implementare la nivel local.

Lipsa de acces la energie electrică

În România există aproximativ 100.000 de gospodării neelectrificate, conform unei propuneri de hotărâre de guvern lansată în dezbatere publică în 2012, de către Ministerul Economiei. Potrivit autorilor studiului, astfel, lipsa de acces la energie electrică trebuie recunoscută ca o formă a sărăciei energetice.

Lacune legislative 

Contrar recomandărilor internaţionale, în România indicatorii de măsurare a sărăciei energetice se bazează exclusiv pe măsurarea veniturilor gospodăriilor, nu şi pe ponderea cheltuielilor cu energia în veniturile familiilor, ori pe starea tehnică a locuinţei şi necesarul de căldură. În practică, indicatorii de venit se traduc numai prin ajutoarele de încălzire acordate de Ministerul Muncii (prin agenţiile teritoriale) şi prin tarifele sociale la energie electrică.

Legislaţia secundară emisă de Autoritatea Naţională pentru Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) nu prevede alte măsuri, non-financiare, de protecţie. În plus, în pofida dispoziţiilor legale în acest sens, care datează din 2012, Planul Naţional de Acţiune în caz de Sărăcie Energetică nu a fost elaborat (existând contradicţii în lege vizavi de cine ar trebui să îl elaboreze) şi nici criteriile prin care consumatorii pot fi consideraţi vulnerabili, în funcţie de vârstă sau de starea de sănătate.

Studiul va continua în perioada aprilie – iunie, cu o cercetare de teren în cel puţin patru comunităţi din România şi cu o prelucrare mai aprofundată a datelor statistice. Autorii cercetării sunt Corina Murafa, George Jiglău, Anca Sinea şi Gabriel Bădescu, experţi ai Centrului pentru Studiul Democraţiei.

citeste totul despre: