Riscurile la adresa inflaţiei: evoluţia preţurilor la unele produse alimentare, gaze şi energie electrică, dar şi politica fiscală şi condiţiile din piaţa muncii

Evoluţia preţurilor la unele produse alimentare, la gaze, energie electrică şi combustibili, dar şi conduita politicii fiscale şi condiţiile din piaţa muncii sunt principalele incertitudini şi riscuri asociate perspectivei inflaţiei, arată Banca Naţională a României (BNR).

Relevante sunt, de asemenea, ritmul creşterii economice globale în contextul tendinţelor protecţioniste, perspectivele economiei şi a inflaţiei în zona euro şi în UE şi, implicit, conduita politicii monetare a BCE şi a băncilor centrale din regiune, mai arată BNR.

Banca Naţională arată că rata anuală a inflaţiei a evoluat pe ansamblul primelor două luni ale trimestrului III în linie cu aşteptările. Aceasta a coborât  în luna iulie la 4,56 la sută, de la 5,4 la sută în luna precedentă, şi a ajuns apoi la 5,06 la sută în august.

„Evoluţia faţă de iunie s-a datorat acţiunii factorilor pe partea ofertei şi unor efecte de bază, principalele influenţe fiind atribuibile încetinirii ritmului de creştere a preţurilor administrate şi a preţului combustibililor. În sens opus a acţionat accelerarea creşterii în termeni anuali a preţurilor legumelor şi fructelor”, arată instituţia.

Rata anuală  a inflaţiei CORE 2 ajustat (care elimină din calculul inflaţiei IPC preţurile administrate, volatile, ale produselor din tutun şi ale băuturilor alcoolice, preţuri asupra cărora influenţa politicii monetare este puţin semnificativă sau nulă) a continuat să scadă uşor, până la 2,8 la sută în luna august, după ce în luna iulie a stagnat la nivelul de 2,9 la sută. Descreşterea a continuat să fie indusă de segmentul produselor alimentare procesate şi de cel al serviciilor, în principal sub influenţa dinamicii preţurilor internaţionale ale unor produse agroalimentare şi a evoluţiei cursului de schimb al leului în raport cu euro.