Raport: Băncile vor avea nevoie de 5 ani pentru a reveni la nivelul de rentabilitate din 2019

Impactul pandemiei reprezintă cel mai mare test de stres cu care se confruntă sistemul bancar în ultimele decenii. Ca răspuns, băncile trebuie să continue să dea dovadă de flexibilitate şi de claritate în viziune, dar impactul economic asupra industriei a fost şi va continua să fie sever.

Marea majoritate a băncilor la nivel mondial au posibilitatea să reziste în aproape toate scenariile economice determinate de pandemia de COVID-19 având în vedere că, la momentul intrării în criză, sistemul bancar global dispunea de rezerve de capital şi era mult mai solid decât în urmă cu 12 ani, potrivit raportului Global Banking Annual Review 2020 lansat astăzi de către McKinsey & Company. 

Global Banking Annual Review este publicaţia bancară emblemă a firmei de consultanţă McKinsey. Raportul pentru anul 2020 este cea de-a zecea ediţie a publicaţiei şi se bazează pe cunoştinţele şi expertiza diviziei globale de Practică Bancară a McKinsey.

Totodată, McKinsey se aşteaptă ca majoritatea instituţiilor bancare să aibă nevoie de cel puţin cinci ani ca să revină la nivelul rentabilităţii capitalului (ROE) din 2019 cu condiţia să depună eforturile necesare în ceea ce priveşte productivitatea şi gestionarea capitalului. Instituţiile cu o viziune clară vor vedea rezultate chiar mai rapid. 

Criza din 2008 a fost generată de domeniul serviciilor financiare. Criza actuală, însă, este una a economiei reale, iar băncile sunt afectate economic alături de alte sectoare ale societaţii. Totodată, băncile au un rol important în a ajuta societatea să treacă peste criză prin sprijinul oferit statului, companiilor şi cetăţenilor.

De fapt, criza reprezintă cel mai mare test de stres pentru bănci, un test căruia până în prezent îi fac faţă, demonstrând că sunt flexibile şi au viziune. Impactul acestui an, fără rolul pe care industria bancară l-a jucat, ar fi probabil mult mai profund.

McKinsey anticipează că pentru bănci pandemia va fi un test care va evolua în două etape în lunile şi anii care vor urma. În prima fază, probabil până la sfârşitul anului 2021, vor apărea pierderi mari cauzate de creditele neperformante – totuşi, estimările arată că aproape toate băncile şi sistemele bancare vor supravieţui. Apoi, pe fondul unei reveniri uşoare la nivel global, băncile se vor confrunta cu dificultăţi în privinţa desfăşurării operaţiunilor - această etapă ar putea persista după 2024. Într-o scenariu economic cu redresare mailentă, rentabilitatea capitalului la nivel global este preconizată să nu revină în următorii cinci ani la nivelurile dinainte de această criză. 

• În funcţie de scenariu, venituri cumulate între 1,5 şi 4,7 trilioane de dolari ar putea să dispară între 2020 şi 2024. În scenariul de bază al McKinsey, se vor pierde venituri de 3,7 trilioane de dolari  - o sumă care nu se va întoarce şi care reprezintă echivalentul veniturilor industriei pentru o perioadă de peste jumătate de an.

• În majoritatea scenariilor, băncile din America de Nord ar putea înregistra o scădere mai rapidă a rentabilităţii capitalului şi o revenire mai puternică decât băncile din Europa.

O lecţie esenţială pe care băncile o pot învăţa din criza precedentă (2008) este că trebuie să acţioneze rapid. Raportul McKinsey prezintă trei pârghii de care băncile le pot folosi: creşterea veniturilor, gestionarea costurilor şi un management mai bun al capitalurilor proprii. Revenirea la nivelurile de rentabilitate a capitalului de dinainte de criză va necesita un efort semnificativ, dar realizabil.

Importanţa care se va da fiecăreia dintre aceste trei pârghii va depinde în funcţie de regiune. O revenire pe termen scurt va necesita şi mai multă muncă în regiuni precum Europa, care s-a confruntat deja cu provocări în ceea ce priveşte profitabilitatea, marje scăzute şi niveluri de rentabilitate a capitalului cu mult sub costul capitalului propriu.

Alexandru Filip, Managing Partner al biroului McKinsey & Company din Bucureşti:

‘’Raportul nostru despre sistemul bancar global din 2020 anticipează că pandemia va reprezenta în lunile şi anii următori o problemă în două etape pentru bănci. Iniţial, va avea impact asupra riscului, iar apoi va aduce provocări asupra operaţiunilor şi presiune asupra veniturilor. Criza COVID-19 i-a găsit pe români într-o poziţie financiară fragilă şi multe companii au fost nevoite să se reinventeze în moduri la care nimeni nu se aştepta în urmă cu câteva luni. În acest context, băncile locale pot avea un rol important în îndrumarea clienţilor lor - atât persoane fizice, cât şi companii - spre redresare economică, în timp ce se reinventează şi împing mai departe agenda de digitalizare. De asemenea, penetrarea serviciilor financiare din România se află în continuare în urma altor ţări din Europa Centrală şi de Est ceea ce înseamnă oportunităţi suplimentare de dezvoltare pentru băncile pregătite să le susţină. Printre elementele care pot genera creştere se numără  produsele adaptate nevoilor şi comportamentelor în schimbare ale clienţilor, consultanţă adecvată sau servicii digitale îmbunătăţite”.

Pe termen lung, băncile trebuie să-şi regândească agenda în moduri pe care puţini le luau în considerare acum nouă luni. McKinsey prezintă trei aspecte esenţiale care pot situa băncile pe un nivel superior în raport cu tendinţele care se conturează:

• Băncile au nevoie să adopte elementele de viteză şi agilitate pe care le-au descoperit de curând; trebuie să identifice ceea ce a funcţionat bine în felul în care au reacţionat în această criză şi să găsească modalităţi de a păstra aceste practici. Băncile pot viza patru obiective: instituţionalizarea unor modele noi de luare a deciziilor, atenţia oferită clientului, integrarea unor reguli generale noi pentru utilizarea datelor, regândirea muncii pentru echipe agile şi aflate la distanţă. 

• Un alt aspect esenţial este ca băncile să îşi regândească fundamental modelul de business pentru a susţine o perioadă lungă de rate cu dobânzi de zero la sută, provocări economice sau cerere mai mică, adoptând în acelaşi timp idei şi practici din domeniul fintech. 

• Băncile trebuie să aducă în prim-plan impactul mai larg pe care îl au. Băncile trebuie, şi ele, să adreseze problemele de mediu, sociale şi de administraţie şi să colaboreze cu comunităţile din care fac parte pentru a-şi transforma relaţia cu societatea. Acesta este momentul în care băncile se pot afirma ca având un rol dublu: sursă de stabilitate în contextul schimbărilor pandemiei şi de pilon al societăţii.