INTERVIU Harald Kraft, ROPEPCA, despre noul mod de calcul al redevenţelor la gaze: Semnalul transmis către potenţialii investitori străini, dezastruos

Noua modalitate de calcul a redevenţelor pentru gazele româneşti, raportată la cotaţia gazului din Austria transmite un semnal dezastruos către potenţiaţii investitori străini, iar raportarea cadrului de reglementare românesc la o piaţă externă nu este nimic altceva decât o pierdere a suveranităţii României în piaţa de gaze naturale, spune Harald Kraft, preşedintele ROPEPCA, într-un interviu pentru „Adevărul”.

Declaraţiile lui vin în contextul în care vineri Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) a emis ordinul prin care modifică preţul de referinţă al gazelor naturale extrase în România, cel în funcţie de care se calculează redevenţele pe care companiile trebuie să le plătească statului român, urmând ca el să fie stabilit în funcţie de bursa CEGH Viena.

Harald Kraft, preşedintele ROPEPCA, comentează această decizie.

Adevărul: Consideraţi că era necesară actualizarea preţului de referinţă pentru gazele naturale extrase din România?

Harald Kraft: Potrivit cadrului de reglementare existent, Redevenţele petrolifere se calculează luând în funcţie maximul dintre preţul efectiv realizat şi “preţul de referinţă” stabilit de ANRM. În mod practic nu se impune existenţa unui preţ de referinţă atât timp cât producătorii români de gaze naturale au plătit până în prezent redevenţa pentru gazul produs la nivelul veniturilor realizate, un principiu de bază pentru orice taxă aplicată veniturilor. Trebuie înţeles faptul că atât de mult discutatul „preţ de referinţă” nu reprezintă altceva decât o valoare minimă a bazei de calcul pentru redevenţă, sub care nu se poate coborî.

Ce părere aveţi despre noua modalitate de calcul?

O piata externă de tranzacţionare nu reprezintă în mod obiectiv piaţa din România, nu reflectă condiţiile de reglementare, de producţie şi de desfacere către consumatorii finali din România. Producătorii autohtoni nu pot exporta şi tranzacţiona direct prin hub-ul Baumgarten din Austria. Acolo gazele naturale sunt vândute de mai multe ori (şi de 7 ori), adăugând la preţul iniţial marginile fiecărui intermediar în parte. Nu este corect ca producătorului autohton să i se impună ca reper în plata redevenţelor în România întregul lanţ de margini comerciale al tranzacţiilor realizate pe o piaţă externă. Abordarea corectă este plata redevenţelor la preţul de piaţă realizat de producător în România.

Consideraţi că este corectă calcularea acestui preţ de referinţă în funcţie de cotaţiile de la bursa CEGH Viena?

Aveţi ataşat în detaliu punctul nostru de vedere. În plus trebuie să precizez că o raportare a cadrului de reglementare românesc la o piaţă externă României cu care România nu este încă conectată nu este nimic altceva decât o pierdere a suveranităţii României în piaţa de gaze naturale.

Cum consideraţi că vor fi afectate companiile care exploatează în România?

Producătorii de gaze naturale din România vor fi forţaţi să plătească redevenţele în funcţie de un venit ne-realizat. Deşi statul român taxează şi impozitează veniturile petroliere în funcţie de preţurile efectiv realizate în piaţă, un alt organ al statului - ANRM - ignoră reperul valabil pentru ANAF şi impune o referinţă externă, nu una internă pieţei la care face referire cadrul de reglementare şi legislaţia românească.

Care credeţi că va fi impactul financiar al schimbării asupra acestor companii?

Semnalul transmis de ANRM către potenţialii investitori străini este dezastruos, producând pierderea credibilităţii organului de reglementare românesc.

ANRM susţine că „tranzacţiile cu gaze pe bursele româneşti sunt aproape inexistente”. Combateţi această afirmaţie?

Recomandăm verificarea site-ului BRM unde toate tranzacţiile sunt listate transparent. În 2017 au fost tranzacţionate la BRM 66.404.432 MWh ce reprezintă 54% din consumul României în 2016.

Va afecta acestă schimbare consumatorii finali?

Aveţi răspunsul nostru în luarea de poziţie de mai jos:

„Asociaţia Română a Companiilor de Explorare şi Producţie Petrolieră (ROPEPCA) ia poziţie faţă de Ordinul ANRM privind aprobarea Metodologiei de stabilire a preţului de referinţă pentru gazele naturale extrase în România. Potrivit acestui Ordin,  preţul de referinţă pentru gazele naturale extrase în România se va calcula în funcţie de preţurile de tranzacţionare de pe hubul de la CEGH Viena, pe baza unei formule de calcul realizată împreună cu Universitatea de Petrol Gaze Ploieşti.  Producătorii români de gaze naturale au plătit până în prezent redevenţa pentru gazul produs la nivelul veniturilor realizate, un principiu de bază pentru orice taxă aplicată veniturilor. Trebuie înţeles faptul că atât de mult discutatul „preţ de referinţă” nu reprezintă altceva decât o valoare minimă a bazei de calcul pentru redevenţă, sub care nu se poate coborî.

Alte instituţii publice, cum ar fi ANAF, iau în considerare venitul realizat din vânzarea de gaze pentru calcularea diverselor alte taxe. De ce ANRM nu ia în calcul aceeaşi bază pentru calcularea redevenţei? Propunerea de a raporta redevenţa pentru gazele produse în România la o cifră virtuală din străinătate, cifră mult mai ridicată decât preţurile autohtone, arată lipsă de suveraneitate şi o totală indiferenţă cu privire la modul de funcţionare a pieţei de gaze naturale din România.

ROPEPCA consideră că Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale a decis emiterea acestui Ordin fără să ţină cont deloc de poziţiile exprimate de principalii producători autohtoni de gaze naturale în cadrul consultării publice efectuată la data de 7 februarie 2018, dar bazând acest ordin exclusiv pe concluziile unui studiu semnat de un cadru universitar aparţinând Universităţii de Petrol şi Gaze Ploieşti. Asociaţia Română a Companiilor de Explorare şi Producţie Petrolieră solicită Universităţii să comunice dacă punctul de vedere exprimat de autorul studiului este totodata si punctul de vedere ale prestigioasei instituţii de învăţământ si daca acesta este relevant in contextul in care nu tine cont deloc de expertiza producătorilor autohtoni de gaze naturale. În cadrul dezbaterii publice organizate de ANRM, producătorii de gaze naturale au exprimat o poziţie naturală, poziţie susţinută şi de persoane independente, cum ar fi profesori universitari sau jurnalişti din domeniu, care au fost prezenţi.

Preşedintele ROPEPCA Harald Kraft a precizat: "Pretul de referinta trebuie sa fie pretul de piata din Romania. Suntem de parere ca o piata externa nu reprezinta piata din Romania. Nu avem nicio legatura cu hub-ul Baumgarten din Austria. Acolo gazele sunt vandute de mai multe ori si nu este corect pentru plata redeventelor din Romania". O abordare corecta ar fi plata redeventelor la pretul de piata realizat de producator in Romania, nu din afara, considera Harald Kraft.

ROPEPCA reiterează principalele argumente prezentate la consultările publice, la invitaţia ANRM, argumente ce speram să fie luate în considerare la întocmirea noii metodologii de stabilire a preţului de referinţă la gazele naturale:

Pentru a avea eficienţă şi aplicabilitate, considerăm că este important ca preţul de referinţă pentru gazele naturale să fie stabilit în baza unui calcul de piaţă relevant pentru România şi reflectând preţurile efectiv realizate în sectorul upstream din România.În acest sens, dorim să atragem atenţia că variabila referitoare la HUB-urile externe, propusă în proiectul de ordin, nu este aplicabila conditiilor curente de piata din Romania. Considerăm că, la fel cum se întâmplă în practica internaţională atunci când preţul de referinţă este bazat pe indici bursieri, indicele ales trebuie să fie reprezentativ pentru vânzările de gaze naturale produse internă.

Avand in vedere ca (i) in prezent Romania nu exporta gaze, deci nu este legata in realitate la piaţa europeana, si ca (ii) in comparatie cu alte piete,  piata din Romania nu este suficient de lichida, aceasta nu poate sa se raporteze momentan la HUB-urile externe de tranzactionare a gazelor naturale, inclusiv CEGH. De asemenea, preturile de la HUB-urile din afara Romaniei nu reflecta valoarea efectiv realizata de producatorii locali de gaze naturale, care este semnificativ mai mica din cauza costurilor de livrare a gazelor naturale de la punctele de referinta la HUB-urile externe. Ca un exemplu, fluctuatiile temporare de pe piata romaneasca raportate la HUB -urile europene pot fi de 4-5 Euro/Mwh sau chiar mai mari.  

Mai mult decât atât, producătorii de gaze naturale au obligaţia legală de a vinde o parte din producţia internă pe piaţa centralizată din România, ceea ce face cu atât mai puţin relevantă referinţa la un hub extern.

Considerăm că determinarea preţului de referinţă pe baza unui indice de piaţă care nu reflectă preţurile realizate pentru gazele naturale extrase din România cum este preţul de la hub-ul CEGH, este in contradictie cu Legea Petrolului nr. 238/2004, care prevede la art. 49 alin. (2), ca „redevenţa petroliera se stabileşte ca o cota procentuala din valoarea producţiei brute extrase”. Merită menţionat de asemenea faptul că, în general, tranzacţiile efectuate la un HUB se fac în mod predominant prin intermediari care, de cele mai multe ori, vând produsul cumpărat anterior de la un producător. În astfel de cazuri, cotaţiile folosite includ şi profitul intermediarilor. Considerăm că nu este corect ca acest element să facă parte din calculul preţului de referinţă.

În al doilea rând, consideram ca folosirea ca reper a pretului Pietei pentru Ziua Urmatoare de Gaze Naturale („PZU”) nu este aplicabila la contractele incheiate pe termen lung care se supun altor termeni şi altui mecanism de formare a preţului.

În al treilea rând, mentiunea, ca element de calcul pentru pretul de referinta, a puterii calorifice superioare medie pe nivelul tarii la valoarea anului anterior pentru stabilirea pretului de referinta poate sa fie discriminatoriu pentru producatorii care vand gaze sarace si au un venit bazat pe puterea calorica redusa a produsului.

Nu în ultimul rând, dorim să atragem atenţia asupra faptului că prin comunicarea unui pret de referinta care este legat la o piata externa si care depaseste nivelul pietei interne, ANRM trimite un semnal catre piata interna care nu poate sa fie in interesul consumatorilor”.

ROPEPCA reuneşte 17 dintre cei mai importanţi deţinători de acorduri de concesiune petrolieră onshore încheiate cu statul român. Membrii asociaţiei deţin majoritatea acordurilor de concesiune petrolieră pentru blocurile de explorare, dezvoltare şi producţie onshore din România, reprezentând pentru anul 2016 investiţii cumulate de 650 milioane de euro, o cifră de afaceri de aproape 2.9 miliarde de euro, contribuţii către bugetul de stat de 300 milioane de euro, responsabile pentru crearea şi menţinerea a 14.800 locuri de muncă.