Impozit pe bacşiş, noi controverse. De ce resping chelnerii şi patronii de restaurante proiectul Ministerului de Finanţe
0
Proiectul Ministerului de Finanţe de a impune un impozit pe bacşiş naşte noi controverse, în condiţiile în care operatorii din domeniul restaurantelor cer ca ospătarii să fie cei amendaţi de neînregistrarea bacşişului şi reclamă o serie de situaţii „aberante“, care ar duce la amendarea firmei fără să facă evaziune.
Dragoş Petrescu, proprietarul unităţilor City Grill şi preşedintele Asociaţiei Restaurantelor din România, crede că iniţiativa Ministerului de Finanţe este bună, dar că mai are câteva probleme.
Impozit pe bacşiş. Chelnerii să aibă responsabilitatea înregistrării, nu restaurantul
„Cred că este o iniţiativă principial bună de impozitare cu 16%, atâta timp cât responsabilitatea înregistrării bacşişului să fie responsabilitatea angajatului. Acum lucrăm cu Ministerul Finanţelor astfel încât această pisică să nu cadă pe operatori. Cum vă imaginaţi, dacă daţi 10 lei bacşiş, ospătarul nu-l trece pe bon şi apoi se amendează firma?“, a afirmat Petrescu, pentru „Adevărul“.
Omul de afaceri cere şi introducerea posibilităţii ca chelnerii să îşi declare singuri veniturile suplimentare la Fisc şi să îşi plătească separat impozitul pe venit la stat. Proiectul ministerului Finanţelor prevede doar reţinerea la sursă şi amenzi pentru sumele nejustificate.
Impozit pe bacşiş. Percheziţiile ospătarilor, o problemă
Petrescu mai spune că statul nu ar trebui să cadă în „capcana percheziţiilor“, altfel se va ajunge la acelaşi gen de probleme ca şi în cazul inspecţiilor Direcţiei Antifraudă pentru acordarea bonului fiscal.
„Eu nu cred că este legal ca orice organ de control să facă percheziţii. Pe de altă parte, Fiscul trebuie să controleze casele de marcat, iar aici să fie numai ceea ce este aferent vânzărilor. Nu ar trebui să se ajungă la percheziţii. Imaginaţi-vă trei poliţişti care controlează într-o sală 30 de ospătăriţe, s-ar ajunge la lucruri mai sensibile“, a spus Dragoş Petrescu. El se referă la prevederea din proiect potrivit căreia angajaţii sunt obligaţi să prezinte organelor de control sumele de bani aflate asupra lor.
Impozit pe bacşiş. Situaţii aberante
Cătălin Mahu, proprietarul lanţului de restaurante „La Mama“, crede că „fiscalizarea bacşişului este o discuţie prea mare pentru o problemă aşa mică“.
El a scris pe blogul său că marii avantajaţi vor fi supermarketurile şi hypermarketurile, care „în mijlocul campaniei despre care vorbim au fost expuse problematicii bănuţilor lăsaţi la casă de către clienţi şi care ar fi putut provoca diferenţe infime, dar care ar fi trebuit sancţionate“.
Mahu dă şi două exemple de situaţii care ar putea fi întâlnite într-un restaurant.
În primul caz, ospătarul trebuie să întrebe clientul dacă lasă bacşiş atunci când face nota, pentru a şti dacă face bon separat, aşa cum cere proiectul Finanţelor.
„Ospătarul devine cerşetor, pentru că altfel devine evazionist, şi dacă nu devine evazionist pentru că are tipsul nemarcat între masa clientului şi casa de marcat, atunci de ce nu putem da proforma şi apoi bon fiscal? Până la urmă, dacă un ospătar ajunge să-l întrebe pe client de bacşiş (pentru a fi trecut pe bonul fiscal), mai poate fi considerată acea sumă ca fiind oferită voluntar?“, scrie Mahu.
A doua problemă are directă legătură cu cealaltă. „S-a deschis restaurantul şi clienţii sunt în restaurant. Este prânz şi aproape toate mesele sunt ocupate. Totul este marcat pe casa fiscală şi la ora 12.30 avem deja încasaţi 1.200 de lei. În acel moment, la patru mese se termină de mancat şi se cer notele de plată, în total 300 de lei şi lasă tips 10%, adică 30 de lei. Ospătarii iau notele de plată, se îndreaptă spre casa de marcat şi stop: facem un flash…. Avem încasaţi 1.500 de lei (1.200 + 300), şi bacşiş încă neînregistrat 30 de lei. 1% din 1.500 înseamnă 15 lei, deci, uite cum sunt pasibil de amendă fără sa fac nimic rău“.
El se referă la amenzile stipulate în proiectul Ministerului de Finanţe.
Impozit pe bacşiş. Viziunea Ministerului de Finanţe
Guvernul vrea să legifereze bacşişul, care va fi evidenţiat pe un bon fiscal separat, firma urmând să aleagă dacă sumele suplimentare vor fi contabilizate ca profit sau vor fi distribuite salariaţilor, iar impozitul aplicat va fi de 16% pe profitul firmei sau pe câştigul angajatului, după caz.
La ora începerii programului de lucru, banii personali deţinuţi de angajaţii firmei sunt înregistraţi într-un registru de bani personali, special întocmit în acest sens.
Orice sumă înregistrată în plus faţă de banii înscrişi iniţial nu este justificată.
Amenzile sunt diferenţiate pe trei paliere valorice, în funcţie de diferenţele înregistrate în casa de marcat până la ora controlului.
Astfel, dacă diferenţa constatată este de până 1% inclusiv, dar nu mai mult de 100 lei inclusiv, atunci fapta se sancţionează cu avertisment.
Pentru diferenţe peste 1%, dar până în 100 lei, se aplică amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei.
În cazul unei diferenţe între 100 lei şi 1.000 lei inclusiv, dar mai mică de 1% din valoarea înregistrată în casa de marcat, amenda este cuprinsă între 10.000 lei şi 15.000 lei. Dacă este peste 1%, amenda urcă la 20.000 lei şi se suspendă pentru 30 de zile activitatea operatorului economic pentru punctul de lucru respectiv. Suspendarea se face începând cu cea de-a doua abatere constatată într-un interval de doi ani.
Dacă diferenţa este mai mare de 1.000 lei, dar sub 1%, amenda este între 20.000 lei şi 25.000 lei. În fine, dacă diferenţa este mai mare de 1.000 de lei şi depăşeşte 1%, sancţiunea ajunge la 30.000 lei, cu suspendarea pentru 30 de zile a activităţii, de la a doua abatere într-un interval de 2 ani.
Guvernul estimează că va colecta la bugetul de stat, în urma fiscalizării bacşişului, 154 milioane lei în acest an, 300 milioane lei anul viitor, 319 milioane lei în 2017 şi 338 milioane lei în 2018, respectiv 1,11 miliarde lei în circa trei ani şi jumătate.
Se încarcă comentariile...
