Dolarul prinde din urmă euro. Ce efecte are aprecierea monedei americane în România

Euro a pierdut o treime din valoare în faţa dolarului american în ultimul an FOTO 123RF

Moneda americană continuă să câştige teren şi se apropie tot mai mult de nivelul euro. Întărirea dolarului american înseamnă scumpiri la carburanţi, telefoane şi tablete, dar şi la cafea, fructe exotice sau haine.

Moneda unică europeană continuă să piardă teren în faţa dolarului american şi se apropie de paritate, analiştii estimând că euro va ajunge să valoreze numai 85 de cenţi în 2017. Întărirea dolarului faţă de euro presupune, implicit, o creştere şi în raport cu leul, ceea ce se traduce pe piaţa internă în scumpirea tuturor bunurilor importate din spaţiul ex-european, dar şi a carburanţilor şi a gazelor naturale.  

Vineri, euro se tranzacţiona la minimul ultimilor 12 ani faţă de dolar, coborând până la un nivel de 1,0463 unităţi, cel mai slab nivel din 9 ianuarie 2003 încoace, potrivit „Wall Street Journal“. La cursul oficial al Băncii Naţionale a României (BNR), euro a fost cotat vineri la 4,4472 lei, în vreme ce dolarul american – la 4,2012 lei. 

Dolarul s-a apreciat cu aproape o treime faţă de leu şi faţă de euro în ultimul an, atât din cauza problemelor economice ale Greciei, cât şi din cauza programului Băncii Centrale Europene (BCE) de tipărire de bani şi a speculaţiilor că Rezerva Federală – banca centrală americană – va începe să majoreze dobânzile, ca urmare a progreselor înregistrate de economia SUA. Cursul de schimb leu/dolar este calculat de BNR în funcţie de paritatea leu/euro şi cotaţia euro/dolar. 

Estimări pesimiste pentru viitor

Analiştii de la Deutsche Bank, cea mai mare bancă din Germania, estimează că euro va ajunge la paritate cu dolarul până la finele acestui an, iar în 2017 ar putea să valoreze doar 85 de cenţi, potrivit Reuters. Numai că deprecierea ar putea veni mult mai repede: BCE nu prea mai găseşte obligaţiuni pe care să le cumpere în cadrul programului său de injectare a 1.100 de miliarde de euro în sistemul financiar, potrivit ziarului britanic „The Guardian“. 

Astfel, euro ar scădea mult mai rapid faţă de dolar, ceea ce înseamnă şi o previzibilă scădere a leului faţă de moneda americană. Programul de achiziţii de obligaţiuni a venit pe fondul deflaţiei din zona euro, oficialii europeni sperând ca astfel să stimuleze consumul, investiţiile şi creditarea.

Carburanţii, în primul val de scumpiri

Creşterea cursului de schimb scumpeşte, într-o primă fază, carburanţii din România, pentru că petrolul se tranzacţionează în dolari. Combustibilii s-au scumpit deja: de la 4,9 lei pe litru, cât era benzina în luna ianuarie, preţul a ajuns la 5,4 lei pe litru la începutul lunii martie, în urcare cu 10%, potrivit datelor Comisiei Europene. 

Majorarea de preţ a survenit atât în urma deprecierii leului faţă de dolar, de la un curs mediu de 3,9157 de lei pe unitate la finele lui ianuarie la 4,2012 lei săptămâna trecută, cât şi a creşterii preţului ţiţeiului pe bursele internaţionale de mărfuri. Acesta a urcat de la 46 de dolari pe baril în ianuarie la aproape 60 de dolari pentru un baril de ţiţei Brent, care este de referinţă pentru preţurile din Europa.

Preţul carburanţilor este mai mare în România decât în Austria, patria-mamă a companiei OMV, care controlează pachetul majoritar de acţiuni Petrom, în condiţiile în care ponderea taxelor în preţ este mai mare în Austria decât la noi. 

Reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor au anunţat întâlniri cu grupurile petroliere prezente în România, după ce premierul Victor Ponta a mai cerut o rundă de discuţii şi în ianuarie. Ponta afirma atunci că preţul barilului de ţiţei s-a înjumătăţit, iar taxele au rămas la fel, dar acest lucru nu s-a văzut îndeajuns în preţuri. Cotaţia barilului de petrol a scăzut de la 115 dolari în vara anului trecut.

Gazele naturale, problemă complexă

Gazele naturale ar putea şi ele să se scumpească, din moment ce şi acestea sunt tranzacţionate în dolari. Pe de o parte, deprecierea majorează, teoretic, preţul gazelor importate, însă acestea sunt doar 6-8% din consum. Pe de altă parte, Guvernul a promis deja că preţul gazelor nu va creşte până la 1 iulie 2015. 

Din vară, gazele se vor scumpi, însă, dar din alt motiv: continuarea calendarului de liberalizare. Fondul Monetar Internaţional (FMI) a cerut continuarea acestui proces la ultima vizită, cerând o majorare de 17%, însă Executivul a refuzat argumentând că se vor acumula noi datorii. Între timp, autorităţile au înaintat varianta scumpirii cu 10% a gazelor, iar problema se va discuta la viitoarea vizită a delegaţiei FMI în luna aprilie. O majorare a preţurilor la gaze se va vedea şi în tarifele la apă caldă.

Electronice mai scumpe

Cafeaua, cacaua şi fructele exotice sunt alte produse care se vor scumpi, precum şi o parte dintre cereale, din cauza aprecierii-record a monedei americane, deoarece şi acestea au ca monedă de tranzacţionare dolarul. De asemenea, şi hainele, încălţămintea sau jucăriile se vor scumpi în cazul în care aceste mărfuri sunt aduse din state în care plăţile se fac îndeosebi în dolari.

O altă categorie de produse care vor vedea un preţ tot mai mare pe măsură ce moneda americană se apreciază o reprezintă produsele electronice, fabricate, în special, în China. „În cazul specific al bunurilor din China, este posibil ca ele să se scumpească, dacă nu vom vedea reduceri ale preţurilor în dolari americani, ca urmare a deprecierii yuanului“, aprecia, în urmă cu două săptămâni, compania de brokeraj Tradeville. 

Exporturile din IT ar trebui să crească

Există şi efecte pozitive ale scumpirii dolarului: companiile româneşti din domeniul IT pot exporta mult mai competitiv în SUA, arată specialiştii Tradeville. 

„Pe de altă parte, sectorul IT ar putea beneficia ca urmare a acestei aprecieri, având în vedere că înregistrează exporturi semnificative către SUA. Mai mult, aceasta ar putea fi o oportunitate pe termen lung, având în vedere faptul că economia americană se află într-o poziţie favorabilă, cu creşteri economice peste aşteptări şi o rată a şomajului în scădere (la jumătate faţă de maximele ultimelor decade, notate în urmă cu cinci ani), iar evoluţiile din lunile recente ar trebui să fie doar debutul celui de-al treilea cel mai important val de apreciere a dolarului din istorie“, arăta Mihai Nichişoiu, Global Macro Strategist în cadrul Tradeville.