DOCUMENT Soluţiile BNR pentru criza creditelor în franci elveţieni

Banca Naţională propune bancherilor reducerea temporară a ratelor la creditele în CHF, după modelul „Scade rata“ şi flexibilizarea mecanismelor de rescadenţare, iar statului – să sprijine „grupurile vulnerabile de cetăţeni“.

Văzând cum se inflamează scandalul creditelor în franci elveţieni (CHF), conducerea Băncii Naţionale a României (BNR) a ieşit vineri la rampă şi a trecut în revistă posibilele soluţii de ameliorare a situaţiei. Unele sunt catalogate ca nerealiste (cum ar fi conversia în lei a debitelor), altele sunt prezentate ca realiste şi recomandate ca atare băncilor comerciale. 

Declaraţiile de vineri ale guvernatorului vin la numai câteva zile după ce Eugen Nicolaescu, vicepreşedintele Comisiei Buget-Finanţe-Bănci din Camera Deputaţilor, a cerut BNR, „la cel mai înalt nivel“, să se prezinte miercuri, 4 februarie, în faţa Comisiei şi să prezinte mai multe date, respectiv câte contracte de credit au fost negociate în această perioadă de către bănci, odată cu aprecierea monedei elveţiene, câte persoane fac faţă condiţiilor dificile din prezent şi ce soluţii s-au găsit.

Înainte de toate însă, guvernatorul Mugur Isărescu a ţinut să precizeze că doar o parte dintre cei care au credite în CHF au şi probleme reale, asupra cărora trebuie să se aplece bancherii, astfel că nu există soluţii globale, de aplicat tuturor, ci fiecare dosar în parte trebuie tratat punctual.

Grupul astfel vizat de eventualele măsuri ajutătoare este format din persoane cu venituri mici care au ajuns – din cauza aprecierii francului elveţian – la cote insuportabile de supraîndatorare.

„Debitorii cu venituri lunare medii sub 2.500 de lei sunt supraîndatoraţi ca urmare a deteriorării veniturilor în timpul crizei şi aprecierii francului elveţian. Nu se pot trata similar debitorii cu venituri sub 700 de lei, care au un grad de îndatorare de 184%, şi debitorii cu venituri peste 7.000 de lei, care au un grad de îndatorare de 26%. Numai bine am aprinde aici un fitil cu o abordare generală“, a precizat Isărescu.

Soluţie realistă: rescadenţarea

Conducerea BNR apreciază ca fiind realiste acele soluţii individualizate, negociate între părţi, care pot să menţină ratele lunare în lei aferente creditelor în CHF la un nivel apropiat celui din luna decembrie 2014. Între acestea se numără conversia creditelor din CHF în lei la cursul zilei (atenţie, nu la cursul istoric, ci al zilei), cu acordarea unui discount privind cuantumul serviciului datoriei şi reducerea temporară a ratei dobânzii.

„Opţiunea poate fi luată în calcul de către bănci, având în vedere faptul că atât rata dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a Elveţiei, cât şi cea de piaţă a CHF au ajuns la valori negative“, a arătat BNR într-un studiu prezentat presei.

Realiste, în opinia conducerii BNR, sunt şi propunerile Ministerului Finanţelor de îmbunătăţire a OUG nr. 46/2014 (programul „Scade rata“). Acestea se referă la flexibilizarea mecanismului de rescadenţare şi a duratei în raport cu capacitatea financiară a debitorilor întărirea protecţiei debitorilor în raport cu banca („în procesul rescadenţării creditelor să nu se înăsprească termenii contractuali privind rata dobânzii, nivelul comisioanelor, solicitarea constituirii de noi garanţii“).

Soluţiile astfel propuse „îmbină principiile pieţei libere, sprijinul statului pentru grupurile vulnerabile de cetăţeni şi exercitarea de către BNR a atribuţiilor legale privind asigurarea stabilităţii financiare“, precizează banca centrală.

Soluţie nerealistă: conversia la cursul istoric

În opinia BNR, principala soluţie vehiculată în ultima perioadă, dar care face parte din categoria „nerealiste“ este conversia creditelor la cursul istoric, cu sau fără o marjă de adaos.

Potrivit studiului citat, conversia în lei a creditelor în franci elveţieni la cursul istoric ar genera pierderi pentru băncile care au acordat astfel de credite de 5,7 miliarde de lei, reprezentând 0,8% din PIB. Iar cu un plus de 20%, aşa cum solicită consumatorii, se ajunge la pierderi de 4,5 miliarde de lei (0,6% din PIB).

Dacă se transformă la curs istoric plus 10%, înseamnă pierderi de 5,1 miliarde de lei, adică 0,7% din PIB. Dacă s-ar adăuga o valoare de 30% peste cursul istoric, pierderile s-ar cifra la 3,9 miliarde de lei (0,5% din PIB). În fine, la cursul mediu calculat lunar de la momentul acordării creditului până în prezent, aşa cum a propus în Parlament deputatul Ana Birchall, băncile ar trebui să suporte pierderi de 3,2 miliarde de lei (0,4% din PIB), reiese din studiul BNR.

Ce venituri au datornicii în CHF

Trei sferturi dintre datornicii la bănci în franci elveţieni au venituri lunare sub 2.500 de lei, iar jumătate din total câştigă mai puţin de 1.500 de lei pe lună. Doar aproximativ 10% din aceşti debitori au venituri de până la 3.500 de lei, arată studiul BNR. Mai exact, 11,5% din debitorii în franci elveţieni au venituri cuprinse între 2.500 de lei şi 3.500 de lei, 7% ajung cu salarii până la 5.000 de lei, 3% câştigă între 5.000 şi 7.000 de lei şi 3,5% au câştiguri de peste 7.000 de lei lunar.

Isărescu, despre întârzierea falimentului personal: Autostrada către Vest trebuia finalizată în 2006

Banca Naţională susţine legea falimentului personal, care ar ajuta clienţii în negocierile cu băncile, dar să fie „o lege bună“, a declarat guvernatorul Mugur Isărescu, explicând că adoptarea s-a amânat mai mulţi ani, din aceleaşi motive pentru care nu s-a finalizat până în 2006 autostrada către graniţa de Vest. 

„Suntem pentru legea falimentului personal. O lege bună. Uitaţi cum a fost pentru legea insolvenţei firmelor (...) Să vă spun ce înseamnă o lege care nu este bună. S-a dat legea insolvenţei persoanelor juridice, da? Şi s-a ajuns la următoarea situaţie: intră o firmă în insolvenţă, însă acţionarul principal are voie a doua zi să-şi înfiinţeze altă firmă. Păi, ce înseamnă asta decât stimularea indisciplinei de plată? Este valabilă în România“, a explicat Isărescu. 

El a detaliat ulterior că o lege bună presupune şi posibilitatea practică de a fi aplicată, inclusiv din perspectiva organizării sistemului juridic. „Dacă vine CSM-ul şi ne spune că n-are cum să facă faţă la un număr atât de mare de potenţiale procese de insolvenţă, credeţi că momentul acela, când se va introduce, va fi un moment bun? Nu va încurca mai mult lucrurile? La acest lucru ne referim“, a adăugat şeful băncii centrale.

Isărescu a calificat ca nedreaptă percepţia că BNR s-ar opune unei legi a falimentului personal, arătând că poziţia băncii centrale a fost doar de a se pune unele întrebări şi de se asigura că legea va putea fi aplicabilă şi nu va afecta disciplina de plată. „Este singurul lucru care se discută de cinci ani? Eu am semnat în anul 2000 că autostrada către graniţa de Vest trebuia să se termine în 2006 şi suntem la zece ani de atunci“, a răspuns Isărescu la observaţia că discuţiile privind legea falimentului personal au început în urmă cu cinci ani.

Raport BNR Problema creditelor în franci elvetieni 30 Ianuarie 2015

Mai puteţi citi: