Cum fraudează românii fondurile europene: 44 de metode prin care sunt sifonaţi banii de la UE
0
Societatea Academică Română (SAR) a realizat un studiu asupra administrării banilor europeni, concentrându-se pe fraude. Au fost identificate astfel 44 de metode mai mult sau mai puţin originale prin care românii fraudează fondurile comunitare.
Mai întâi, două definiţii importante:
FRAUDĂ = infracţiunea săvârşită în legătură cu obţinerea ori utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, încriminată de Codul penal ori de alte legi speciale.”
NEREGULĂ = orice abatere de la legalitate, regularitate şi conformitate în raport cu dispoziţiile naţionale şi/sau europene, precum şi cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziţii, ce rezultă dintr-o acţiune sau inacţiune a beneficiarului ori a autorităţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaţionali şi/sau fondurile publice naţionale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit.
Iată cele 44 de metode de fraudare:
1. Abuz în serviciu şi instigare la abuz în serviciu contra intereselor publice/persoanelor
2. Luare de mită
3. Instigare la luare de mită
4. Folosirea serviciilor de consultanţă pe parcursul implementării proiectului pentru a masca deturnarea de fonduri
5. Cheltuirea de fonduri europene în alte scopuri decât cele pentru care au fost angajate prin contractul de finanţare
6. Investiţii cu bani europeni, care apoi îşi schimbă destinaţia şi devin de utilitate personală
7. Bani daţi pentru a câştiga licitaţia
8. Oferte tehnice false
9. Traficul de influenţă şi valorificarea relaţiilor personale sau a solidarităţii de partid dintre cei ce fac şi cei ce aprobă
10. Cerere de bani pentru aprobarea unor plăţi pe bază de documente false şi pentru prestaţii fictive
11. Cererea de bani pentru desemnarea anumitor contracte şi firme drept câştigătoare la licitaţii
12. Decontul banilor prin societăţi fictive
13. Piratarea unor soluţii de implementare, însă cu deficienţe
14. Tergiversarea încheierii contractului după atribuire
15. Condiţii restrictive/discriminatorii pentru realizarea procedurii de atribuire
16. Încălcarea cerinţei de tratament egal pentru ofertanţii care se înscriu în urma lansării unui anunţ de participare pentru realizarea unei achiziţii publice
17. Impunerea unui procent de subcontractare prestatorului în cazul contractelor pentru realizarea lucrărilor pentru care se face achiziţia
18. Câştigătorul procedurii de atribuire contract de achiziţie publică nu îndeplineşte condiţiile necesare pentru a derula lucrarea
19. Nerespectarea procedurilor legale de organizare de atribuirea contractelor de achiziţii publice
20. Emiterea de facturi cu o valoare mai mică decât cheltuielile reale
21. Falsificarea dovezilor care atestă existenţa, darea în utilizare şi conformitatea din punct de vedere al calităţii realizării rezultatelor şi activităţilor din proiecte
22. Declararea de valori false ale indicatorilor asumaţi, nerealizarea unor activităţi declarate
23. Evaluare copy/paste a cererilor de finanţare
24. Scriere de proiecte copy/paste
25. Modificarea rezultatelor evaluării tehnico-economice
26. Întocmirea proiectului de către firmele de consultanţă/informarea executantului prestabilit cu privire la detaliile proiectelor tehnice
27. Vânzarea scrisorilor de confort pentru atragerea de fonduri europene din partea unor bănci
28. Utilizarea de documente, declaraţii false, inexacte sau incomplete, certificate fiscale false sau falsificate
29. Mită pentru asigurarea cofinanţării
30. “Fuga cu prefinanţarea”
31. Spălare de bani
32. Fals în înscrisuri
33. Folosire a influenţei sau a autorităţii politice
34. Lucrări suplimentare contractate ca lucrări similare
35. Conflicte de interese
36. Sume exorbitante pentru achiziţii cu bani europeni
37. Întârzieri în finalizarea lucrărilor
38. Lipsa publicării anunţurilor de participare pentru achiziţii publice în SEAP/publicarea anunţurilor în SEAP cu întârziere pentru a scade capacitatea depunerii ofertei de către firmele nefavorizate
39. Validarea şi plătirea/decontarea unor cheltuieli neeligibile de către Autorităţile de Management
40. Înşelăciune
41. Interpretarea părtinitoare sau subiectivă a procedurilor şi criteriilor de eligibilitate
42. Accesul unor persoane neautorizate în sistemul informatic ce conţine documentaţiile de control şi verificare a proiectelor
43. Niveluri ridicate ale salariilor şi plăţilor experţilor în proiecte cu fonduri europene fără ca obiectul proiectului să le justifice
44. Consilierea în ceea ce priveşte întocmirea documentelor şi derularea procedurilor de accesare a fondurilor din partea angajaţilor Autorităţilor de Management
Se încarcă comentariile...
