ANALIZĂ Salariile românilor sunt cu 13 ani în urma polonezilor. Noi câştigăm abia acum cât câştigau ei în 2001

ANALIZĂ Salariile românilor sunt cu 13 ani în urma polonezilor. Noi câştigăm abia acum cât câştigau ei în 2001

Puterea de cumpărare a polonezilor trece de 65% din media UE, în timp ce a românilor e mai mică de 50%

Câştigul salarial mediu brut din România, sub 550 de euro, este astăzi echivalentul câştigului înregistrat în anul 2001 în Polonia, iar PIB-ul pe cap de locuitor este, la noi, cu 7 ani în urma ţării cu care eram egali în 1989.

Dacă în 1989-90 România pornea de pe picior de egalitate cu Polonia, cel puţin din punctul de vedere al Produsului Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor, acum românii sunt cu 5 până la 13 ani în urma polonezilor la principalii indicatori ai vieţii economice şi sociale.

Cel mai mare decalaj este înregistrat la salariul mediu brut, arată un studiu al diviziei Research a grupului financiar Erste, proprietarul Băncii Comerciale Române (BCR), prezentat la sfârşitul săptămânii trecute în cadrul reuniunii „Conferinţele BCR“.

Concret, salariul mediu brut din România  este acum de aproximativ 2.400 de lei, adică mai puţin de 550 de euro, în timp ce în Polonia este de aproape 900 de euro.

Avem un decalaj de dezvoltare de 13 ani faţă de Polonia din punctul de vedere al câştigului salarial, ceea ce înseamnă că salariul mediu înregistrat astăzi în România se câştiga în Polonia în urmă cu 13 ani“, a explicat economistul-şef al BCR, Radu Crăciun, prezentând rezultatele analizei.

Un alt mare decalaj faţă de Polonia înregistrăm la productivitatea muncii: 12 ani.

Acest decalaj ar putea fi explicaţia pentru care suntem atât de mult rămaşi în urmă cu salariile“, a mai arătat Radu Crăciun.

Tot de 12 ani este şi decalajul înregistrat de România la ocuparea forţei de muncă în agricultură.

La ei există deja tractoare şi combine care pot evolua singure în câmp, dirijate doar prin GPS.
Un fermier mi-a relatat că, la ei, utilajele trebuie să fie însoţite, totuşi, de o persoană pentru că mai pot fi obstacole neprevăzute, cum ar fi animale lăsate libere sau vreun om care doarme în lanul de grâu
“, a mai spus economistul.

Decalaje pe toată linia

Pe lângă salarii, productivitatea muncii şi ocuparea în agricultură, România consemnează decalaje la toţi indicatorii macroeconomici, financiari şi bancari, potrivit studiului BCR.

Iată cum se prezintă situaţia în principalele domenii:

** Creşterea economică: -7 ani. Faţă de 1989, economia Poloniei are acum o creştere de peste 120%, în timp ce România abia a ajuns la un plus de 75%. De notat că Polonia nu a avut recesiune economică în perioada crizei globale din 2008-2010, dar mai ales că în anii ’90 a aplicat reforme pe care noi le consideram şocante, iar rezultatele se văd acum.

** Intensitatea energetică: -7 ani. Pentru a obţine 1.000 de euro Produs Intern Brut, România consumă între 350 şi 400 kg echivalent petrol, intensitate energetică pe care Polonia o avea în anii 2006-2008.
Acum, la ei, această intensitate este de 300 kg echivalent petrol pe mia de euro PIB.

** Investiţii străine: -5 ani. Volumul de investiţii străine pe cap de locuitor este la noi de aproximativ 3.000 de euro, valoare care în Polonia era înregistrată în perioada 2008-2010; acum, Polonia are între 4.500 şi 5.000 de euro investiţii străine pe cap de locuitor.

** Exporturi: -7 ani. România înregistrează acum un volum de 2.000-2.500 de euro exporturi de bunuri pe cap de locuitor, valoare care în Polonia fusese atinsă încă din 2009; la ei, în prezent, această valoare se apropie de 4.000 de euro/locuitor.
În cazul exporturilor de servicii, decalajul României este ceva mai mic: 6 ani.

** Preţuri, curs şi dobânzi instabile. Ca rată a inflaţiei, cele două ţări sunt acum comparabile (sub 2%), dar asta după o istorie zbuciumată în care la noi aveam fluctuaţii ample de preţuri, iar polonezii au beneficiat de o stabilitate continuă.
Cotaţiile zlot/euro au avut fluctuaţii mult mai ample decât cursul leu/euro între 2010 şi 2012, dar acum cele două monede locale s-au stabilizat şi au fluctuaţii aproximativ egale.
Cât priveşte dobânda reală, în România s-au înregistrat perioade lungi de evoluţii în teritoriu negativ (iunie 2010 – iunie 2012, respectiv decembrie 2012 – decembrie 2013), în timp ce Polonia are dobânzi real-pozitive, fără întrerupere, din decembrie 2010.

** Bancarizare net inferioară. Ponderea în PIB a creditelor neguvernamentale este de 35% în România şi de peste 50% în Polonia; la fel şi ponderea depozitelor neguvernamentale.
Creditele de consum: puţin peste 1.000 de euro/locuitor în România, faţă de 3.500-3.800 de euro/locuitor în Polonia...

„Vinovaţi suntem noi“

Printre cauzele identificate de autorii studiului BCR pentru aceste decalaje se numără „pierderea unor oportunităţi unice“, un „brand de ţară mai puţin favorabil României“, politici publice care „nu încurajează nici investiţiile străine, nici absorbţia fondurilor europene“ şi „reforma lentă a sistemului educaţional“.

Întrebat fiind cine ar putea fi vinovat (persoane, grupuri de interese, politicieni, oameni de afaceri etc.) pentru aceste rămâneri în urmă, Radu Crăciun ne-a răspuns: „BCR a încheiat recent un turneu de informare în oraşele României, organizând întâlniri cu oamenii de afaceri locali; i-am întrebat, la rândul nostru, pe cine consideră vinovat pentru aceste decalaje şi majoritatea răspunsurilor au fost: «Noi»“.


De ce ne comparăm cu Polonia?

Studiul BCR porneşte de la premisa că România şi Polonia sunt ţări similare din mai multe puncte de vedere.

Sunt „cele mai mari pieţe din Europa Centrală şi de Est“, au structuri economice similare, „cu o pondere în PIB a sectorului agricol de patru, respectiv două ori mai mare decât în zona euro“, fiind „beneficiare mai slabe ale investiţiilor străine directe“.

De asemenea, România şi Polonia se numără printre „cele mai puţin deschise economii din regiune“, cu exporturi+importuri de 70-80% ponderi în PIB, faţă de 130%-170% în Cehia, Ungaria şi Slovacia, argumentează autorii studiului.

citeste totul despre: