STUDIU 55% din antreprenorii din România sunt limitaţi de lipsa oportunităţilor de finanţare

A doua cea mai mare provocare a inovatorilor sociali din România este lipsa unui cadru legislativ favorabil, spun 31% din antreprenorii chestionaţi într-un sondaj, iar 20% văd ca obstacol principal lipsa de cunoştinţe şi experienţă în măsurarea impactului social. Cu toate acestea, antreprenorii sociali sunt optimişti, creativi şi conştienţi de nevoia de a inova.

Ashoka Romania a lansat rezultatele Raportului Naţional despre Antreprenoriatul Social, realizat în parteneriat cu Red Bull Amaphiko. Acesta prezintă perspectivele a 40 dintre cei mai influenţi inovatori sociali din ţară.

„Antreprenorii sociali sunt persoane care găsesc soluţii inovatoare la cele mai mari provocări ale societăţii: sociale, culturale, economice sau de mediu. În România, domeniul este la început de drum, iar practicienii se confruntă des cu bariere precum ambiguităţile sistemului legislativ sau lipsa resurselor financiare. Studiul nostru demonstrează faptul că acest context dificil nu îi descurajează, ba mai mult, îi motivează pe antreprenorii sociali să fie energici şi creativi, să caute pe cont propriu soluţii şi resurse, să depăşească barierele care le apar în cale. Antreprenoriatul social constituie o zonă cu potenţial enorm încă nevalorificat, iar noi, Ashoka România, ne bucurăm să îi sprijinim pe aceşti antreprenori să aducă schimbarea de care ţara noastră are nevoie”,  spune Corina Murafa, Country Director, Ashoka Romania.

Cum sunt antreprenorii sociali din România?                                               

Potrivit studiului, antreprenorii sociali din România sunt entuziasmaţi de posibilitatea de a experimenta, pun accent puternic pe cercetare şi testare şi conştientizează faptul că schimbarea pe care o generează este una cu impact pe termen lung şi rezultate vizibile în viitorul îndepărtat.

Totodată, ei sunt solidari şi deschişi la schimburi de experienţă, în ciuda faptului că au experienţe diferite, dar sunt frustraţi de cadrul legislativ existent, considerat ineficient sau chiar restrictiv (lipsesc prevederi importante), de lipsa susţinerii din partea statului (financiar, legislativ), de agendele restrictive ale unor finanţatori, dar şi de provocarea finanţărilor europene, percepute ca fiind folosite greşit, lipsite de coerenţă sau continuitate.

„Antreprenoriatul social într-un domeniu precum implicarea civică este un carusel din care te dai jos ameţit, dar şi plin de entuziasm. Cea mai mare provocare, dincolo de a găsi resursele financiare necesare, este aceea de a găsi echilibrul just între a acţiona în regim de Breaking news ca un pompier şi a lucra pe programe aşezate. Ne hrănim însă entuziasmul din reacţiile tinerilor la proiectele de educaţie civică şi din numărul tot mai mare de cetăţeni care au chef de implicare”, susţine Elena Calistru, Co-Fondator Funky Citizens

Cum arată ecosistemul antreprenoriatului social în România?

Antreprenoriatul social din România este în stadiu incipient, declară majoritatea respondenţilor. Adesea, e descris ca fiind ambiguu sau chiar vulnerabil, parţial datorită lipsei cadrului legal.

El se bucură de foarte mult potenţial nevalorificat – o mare diversitate de idei, provocări, cauze ale problemelor sociale.

Este însă fragmentat datorită lipsei reţelelor funcţionale între iniţiative şi a izolării acestora. În prezent, nu există reţele puternice care să promoveze inovaţia socială.

Din punct de vedere geografic, Bucureştiul e perceput ca fiind zona cea mai dezvoltată, cu potenţialul cel mai mare din România. Este urmat de marile centre urbane: Cluj, Iaşi, Timişoara. Zonele rurale sunt mult mai puţin dezvoltate, dar şi ofertante pentru dezvoltarea de afaceri sociale, datorită lipsei infrastructurii.

Zonele de nord-vest, vest şi centru ale României sunt semnificativ mai dezvoltate decât restul ţării.

Pentru realizarea studiului, Ashoka a derulat interviuri de profunzime cu 40 de antreprenori sociali, în perioada aprilie-iunie 2017. Dintre antreprenorii intervievaţi, 22 sunt femei iar 18 bărbaţi, şi sunt activi în domeniul educaţiei (6), mediului (5), sănătăţii (3), civic (6), transversal (6), industriilor creative (2), activării urbane (2), întreprinderilor sociale (6) şi altele (3). Multe din persoanele intervievate sunt implicate în mai multe activităţi, fie în acelaşi domeniu, fie în altele.