Hidroelectrica vrea să cumpere active ale Enel, CEZ şi UCM Reşiţa. Badea: Am angajat consultanţi. Suntem în faza de pregătire

Producătorul de energie Hidroelectrica, una din cele mai profitabile companii de stat, se gândeşte să cumpere o parte ale activelor distribuitorilor şi furnizorilor CEZ sau Enel din România, urmând să angajeze consultanţi specializaţi în fuziuni şi achiziţii, a declarat pentru News.ro Bogdan Badea, preşedintele directoratului Hidroelectrica.

”Pe componenta de diversificare a portofoliului, sunt câteva proiecte pe care Hidroelectrica nu vrea să le rateze. Sunt oportunităţi majore care au apărut în piaţă – mă refer aici la intenţia CEZ de a vinde activele din România, de asemenea, la intenţia Enel de a vinde activele din ţara noastră, ori Hidroelectrica – aflându-se în plin proces de pregătire a listării, nu poate să nu se implice. Sunt oportunităţi pe care vrem să le analizăm în detaliu şi, în acest sens, deja, la nivelul conducerii Hidroelectrica, s-a luat decizia de a contracta consultanţi specializaţi în fuziuni şi achiziţii care să ne asiste în acest proces. Este prematur să vă spun acum care dintre ele, însă suntem în faza de pregătire, de analiză de piaţă în ceeea ce priveşte consultantul care ne va asista pentru acest proces de due-dilligence”, a declarat pentru News.ro Bogdan Badea, preşedintele directoratului Hidroelectrica.

În acelaşi timp, compania de stat doreşte să achiziţioneze consultanţă juridică atât pentru active de la CEZ, cât şi pentru activele de la Enel.

”În ceea ce priveşte activele Enel şi CEZ vorbim de tranzacţii de valori foarte mari. Ca şi etape logice pe astfel de tranzacţii, într-o primă fază, se vor depune oferte neangajante. După aceea, dacă ofertanţii sunt selectaţi pentru etapa a doua se va trece la un proces de due-dilligence detaliat, deci e vorba de un proces care va dura destul de mult. Ne pregătim însă, astfel încât, odată ce vor fi lansate aceste proceduri, să putem participa”, a precizat Bogdan Badea.

Alte active la care se uită Hidroelectrica sunt la producătorul de utilaje grele UCM Reşiţa.

”Mai este şi o a treia componentă pe care vrem să mergem în sensul diversificării activităţii şi portofoliului Hidroelectrica, şi anume UCM Reşiţa care, din perspectiva Hidroelectrica, deţine active interesante pentru noi mai cu seamă pentru rolul în întărirea funcţiei de mentenanţă. Inclusiv pe acest plan, deja suntem într-o fază avansată de selecţie a consultanţilor care să ne asiste în procedura de analiză şi stabilire a preţului astfel încât să fim capabili să facem oferte angajante şi la UCM Reşiţa, ca şi în celelalte cazuri”, a adăugat el.

În anii trecuţi, statul a obligat Hidroelectrica să acorde acţionarilor dividende suplimentare, ceea ce, dacă s-ar întâmpla acum, nu i-ar permite companiei astfel de achiziţii masive.

”În anii trecuţi Hidroelectrica a dat acţionarilor dividende suplimentare. Pentru volumul investiţional pe care îl aveam în derulare la momentul respectiv nu a fost o problemă. Faptul că am acordat dividend suplimentar nu ne-a afectat planurile de dezvoltare. Sigur că discuţia se schimbă în situaţia în care vorbim de tranzacţii de acest nivel, probabil. Îmi e greu să estimez acum, dar gândiţi-vă că Enel deţine trei distribuţii în România, două companii de furnizare, un portofoliu de producţie în zona de regenerabile; CEZ are cel mai mare parc eolian terestru din Europa, o distribuţie, o furnizare. Vorbim de tranzacţii de valori foarte mari şi este evident că dincolo de toate rezultatele financiare pe care le-a înregistrat Hidroelectrica în ultimii ani de zile, e nevoie de o capitalizare suplimentară a companiei. Privim accelerarea procesului de listare ca o oportunitate de a atrage capital către societatea noastră astfel încât compania să fie capabilă să oferteze la acest nivel de sume. Spuneam că dividendele suplimentare de la acea vreme nu ne-au afectat şi nu au reprezentat o problemă pentru Hidroelectrica la momentul respectiv, dar – în măsura în care dorim să creştem, să ne dezvoltăm, să ne diversificăm activităţile, acordarea de dividende suplimentar nu cred că mai este oportună”, a subliniat Badea.

Reprezentantul Hidroelectrica a vorbit totodată şi de planurile viitoare de investiţii.

”Pentru perioada următoare, în conformitate cu planul de administrare pe care l-au aprobat acţionarii mergem pe mai multe fronturi. Vom menţine linia şi vom amplifica în perioada următoare linia investiţională – modernizări, retehnologizări. Suntem deja în procedură de achiziţie pe ceea ce înseamnă retehnologizarea de la Vidraru unde am schimbat fundamental din puct de vedere al organizării licitaţiei şi tipul de procedură şi modalitatea de abordare, astfel încât avem deja cinci ofertanţi. Sperăm ca până la sfârşitul acestui an să semnăm contractul de retehnologizare. Avem în pregătire Râul Mare- Retezat. În acelaşi timp mergem înainte cu investiţiile pe care le avem în derulare, şi mă refer aici la Siriu-Surduc, Racoviţa, mă refer la reluarea lucrărilor de la Bistra – Poiana Mărului, la Răstoliţa (unde s-a obţinut Hotărârea de Guvern)”, a mai spus Badea.

Astfel, pe zona de investiţii, spune că îşi doreşte să finalizeze cât mai repede ce a început, astfel încât să adăuge noi capacităţi de producţie în portofoliul Hidroelectrica.

”Sigur, nu este un proces foarte simplu, având în vedere că interacţionăm cu multe autorităţi ale statului. Procesul presupune ocuparea de terenuri, clarificarea situaţiei juridice, chestiuni birocratice destul de complicate, dar mergem înainte şi suntem optimişti că vom reuşi să ne ducem la bun sfârşit aceste investiţii. Dorim relansarea unor investiţii noi ca urmare a deciziei acţionarilor de continuare a anumitor obiective. Mă refer aici, spre exemplu, la Paşcani, la aducţiunea de la Bistra-Poiana Mărului – care înseamnă 3200 metri de galerie în munte”, a afirmat Bogdan Badea.

Compania şi-a planificat pentru 2019 cheltuieli cu investiţiile în sumă de 532,03 milioane lei. Hidroelectrica estimează pentru acest an venituri totale de 3,51 miliarde lei, la un profit net de aproape 824 milioane lei.

Hidroelectrica are circa 3.500 de salariaţi. Este companie controlată de statul român, în proporţie de 80%, prin Ministerul Energiei, celălalt acţionar fiind Fondul Proprietatea. Compania exploatează un număr de 208 centrale, cu o putere instalată totală de 6.444 MW.